Roxana Bojariu, expert climatolog și cercetător ştiinţific, a comentat anunţul îngrijorător al Organizației Mondiale a Meteorologiei legat de depășirea pragului de încălzire globală între 2023-2027. Iată concluziile.
Climatolog român, despre depășirea pragului de încălzire globală
Organizația Mondială a Meteorologiei a făcut un anunț îngrijorător: vom depăși pragul de încălzire globală de 1,5 grade C între 2023 și 2027. Vorbim de acest prag pe care statele lumii încearcă să îl coboare prin programele climatice mondiale în derulare, cum ar fi, de exemplu, acordul de la Paris.
Accelerarea încălzirii va veni în urma emisiilor de carbon, dar și al fenomenului El Nino, care va lovi la finalul acestui an. Vorbim de o încălzire a apelor Oceanului Pacific, care generează anomalii climatice pentru planetă, îndeosebi în zonele tropicale.
Citește și: Istoria telefonului: Cu 15 ani înainte de Bell, „urechea mecanică” stârnea indignarea cercetătorilor
Întrebată despre acest dezechilibru climatic, Roxana Bojariu, expert climatolog și cercetător ştiinţific, a spus:
"Echilibrul a fost deja dat peste cap. Totul e să limităm acest dezechilibru în așa fel încât să avem timp să ne adaptăm la ceea ce am modificat deja în sistemul climatic.
Avem probleme mari și cu fenomenele extreme, pentru că încălzirea globală nu e uniformă, ci ea se vede și în felul în care se transportă surplusuri de căldură din sistem, surplusul de vapori de apă din sistem, adică, până la urmă, în felul în care se manifestă fenomenele de vreme, fenomene care au intensitate acum mult mai mare pe acest fond al încălzirii globale.
Şi vedem inclusiv în ceea ce se întâmplă în Italia aceste cantități, enorme de precipitații, care pot fi legate de faptul că o atmosferă mai caldă poate să conțină o cantitate mai mare de vapori de apă, vapori de apă, care vin de la suprafețele mai încălzite ale mărilor și oceanelor, dar și din solul mai încălzit.
Citește și: Sorin Grindeanu, despre autostrada Ploieşti-Braşov: „S-a decis traseul”. Cât va costa
Și atunci, evident că, în condiții specifice precipită cantități mai mari, dar avem probleme cu valurile de căldură. Avem probleme cu secetele și o secetă ca cea de anul trecut din Europa, se zice unică în ultimii 500 de ani, ar putea deveni o normă peste 30 de ani, dacă nu facem nimic, dacă nu reducem deloc emisiile.
Dacă reducem emisiile și le limităm astfel încât să avem o creștere de până la 1,5 grade Celsius, mai avem o șansă să putem ține pasul cu schimbările și acest lucru se poate face cu știință, cu tehnologie și cu multă voință politică", a spus Roxana Bojariu, expert climatolog și cercetător ştiinţific, la o emisiune TV.
