Situația încadrării personalului în Armata Română este deja una critică, iar cei responsabili nu par a face prea multe pentru rezolvarea situației. În paralel, Polonia, cealaltă țară de pe prima linie estică de apărare a NATO, pare să fi rezolvat problema.
Generalul (r.) Marius Crăciun, fostul comandant al Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) ale României, într-o postare pe un cont personal al rețelei de socializare Facebook, atrage atenția despre plecările din FOS.
De ce nu are cine să apere România. Lectia data de Polonia
El spune că principalul motiv e reprezentat de soldele foarte mici în comparație cu nivelul de pregătire al luptătorilor FOS și mai ales al riscului la care se supun aceștia. Din păcate mulți care au o pregătire de elită aleg din această cauză companii private de securitate.
„De ce ne pleacă operatorii? Simplu: Armata Română investește foarte mult în pregătirea operatorilor FOS (la nivelul unor sute de mii pentru fiecare!) dar soldele nu acoperă nici pe departe riscul și plus-valoarea! Lucrurile trebuie schimbate, altfel retenția va continua să scadă, iar operatorii super-instruiți vor îngroșa rândurile contractorilor!
Și altă ciudățenie: SGP-ii (soldați gradați profesioniști-n.red.) se pot întoarce în sistem, cadrele militare nu! Trebuie schimbată și legislația pentru că altfel continuăm să pierdem oameni super-valoroși!”, a atras atenția, conform defenseromania.ro, generalul (r.) Marius Crăciun, fost comandant al FOS.
De altfel, situația dezastruoasă a incadrărilor în Armata Română nu este numai la FOS. Astfel, deficitul de personal al Armatei Române este undeva la peste o treime din efective, cea mai mare lipsă în structurile militare fiind în rândul ofițerilor, acolo unde gradul de ocupare e de doar 57%, așa cum arată ministrul Apărării Angel Tîlvăr într-un răspuns la o interpelare a deputatului Viorel Salan secretar al Comisiei parlamentare de apărare. Mai exact, gradul de încadrare în MApN arată astfel: 57% - ofițeri, 75% - maiștri militari, 72% - subofițeri, 77% - soldați și gradați profesioniști și 89% - personalul civil. Una peste alta avem 70.000 de militari, cel mult, la un necesar de peste 100.000.
Citește și: De câți noi militari are nevoie NATO pentru a face față Rusiei. Cum stă România?
„În toți acești ani (de la scoaterea serviciului militar obligatoriu_n.red.) în care efectivele militare au fost reduse constant, s-a născut ideea că războiul este doar o amintire a secolului trecut. A fost o eroare. Realitatea ne demonstrează că ne-am înșelat și că un Sistem de Apărare și Ordine Publică eficient, puternic, și bine dotat este absolut necesar azi. Este singurul garant al libertății noastre ca națiune”, a subliniat Viorel Salan pe Facebook.
Modelul polonez
Polonia, cealaltă țară de pe prima linie estică de apărare a NATO, a mers pe o altă strategie care s-a dovedit „câștigătoare”. Astfel, conform defence24.pl, numărul soldaților care servesc în forțele armate poloneze a crescut în ultimii ani. Polonia are soldați profesioniști, militari profesioniști în pregătire, soldați din Serviciul Militar General Voluntar (DZSW, Dobrowolna Zasadnicza Służba Wojskowa) și soldați în Serviciul Militar Teritorial (TSW, Terytorialna Służba Wojskowa), adică un total de aproape 200.000 de militari.
Iar numărul acestor militari s-a mărit accelerat mai ales după începerea războiului din Ucraina drept dovadă că autoritățile nu au fost pasive:
164 mii la 31 decembrie 2022;
186 mii la 4 octombrie 2023;
187 mii la 20 octombrie 2023;
193.646 la 20 noiembrie 2023.
Unde greșim
„După cum arată datele de mai sus, numărul soldaților din unitățile permanente și componentele teritoriale a fost în creștere constantă.(…) Am câștigat 26.000 de soldați profesioniști în ultimele 18 luni. Creșterea include 16.000 de soldați pe parcursul anului 2023 (12 luni) și 10.000 în primele șase luni ale anului 2024.(…) Corpul de subofițeri a crescut cel mai mult în perioada 2022-2023, deoarece a crescut cu aproape 12.000 de militari.”, arată defence24.pl.
Citește și: Armata, la shopping: 15.000.000.000€ prin negociere directă, alte 6 miliarde € prin licitații opace
Conform surselor poloneze succesul campaniilor de recrutare demarate de Varșovia s-ar datora și nivelului soldei. În paralel, în România, pare că nivelul de salarizare este principala cauză a deficitului de personal. Pe de altă parte, în ultimii ani, mai bine de jumătate dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate.
