VIDEO Misterul tunelului săpat în spatele unei comode, acum 200 de ani. „Îi proteja de vânătorii de sclavi”

Angajații Muzeului Merchant's House din Manhattan dezvăluie misterele tunelului îngust, ascuns sub o piesă de mobilier încorporată la etajul al doilea al unei case.

Citeşte şi: Muzician român, mort într-un accident feroviar în UK. Familia a aflat vestea într-un mod sfâșietor

Tunelul se află sub sertarul de jos al acestei comode încorporate.

VIDEO Misterul tunelului săpat în spatele unei comode, acum 200 de ani. „Îi protejam de vânătorii de sclavi”

Sub sertarul de jos al unei comode încorporate, un panou de lemn acoperă un tunel îngust, care duce la 4,5 metri sub pământ. Acum, istoricii spun că au determinat în sfârșit scopul tunelului. Cu aproape două secole în urmă, acesta ar fi putut face parte din Underground Railroad.

Intrarea în tunel se află la etajul al doilea al Muzeului Merchant's House, o casă lungă, veche de aproape 200 de ani din Manhattan. Pasajul este „capodoperă a ascunderii deliberate”.

„Acest pasaj este complet diferit de orice altă casă din acest cartier, de orice altă casă pe care am văzut-o noi sau istoricii de arhitectură cu care am lucrat”, spune Emily Hill-Wright, directoarea operațională a muzeului, pentru Remy Tumin de la New York Times.

„Este într-adevăr o descoperire remarcabilă.”

Casa care este acum Muzeul Merchant's House a fost proiectată și construită de Joseph Brewster, un pălărier din Connecticut, în 1832. Câțiva ani mai târziu, el a vândut-o unui bogat comerciant pe nume Seabury Tredwell, a cărui familie a locuit în ea timp de aproape un secol. Un văr îndepărtat al familiei Tredwell a cumpărat casa în anii 1930, deschizând-o în cele din urmă publicului ca muzeu, scrie presa

Astăzi, orașul deține Muzeul Casei Negustorului, care este decorat cu 3.000 de obiecte care au aparținut odată familiei Tredwell. Vizitatorii pot vedea cum era viața unei familii bogate de negustori și a servitorilor lor irlandezi în Manhattanul de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Citeşte şi: Tânăr român mort în Italia după ce a fost împușcat în cap de un agent de securitate. Ce a urmat?

Oficialii muzeului știau de mult timp de existența pasajului secret de la etajul al doilea al casei, a declarat Camille Czerkowicz, curatoarea Muzeului Merchant's House, pentru NY1. „Știam că există, dar nu știam cu adevărat ce era”, spune ea. Angajații au emis ipoteza că era o tobogan pentru rufe sau un tunel de joacă pentru copii.

Apoi, în urmă cu doi ani, Ann Haddad, istoricul muzeului, a aflat că Brewster voia ablolirea al sclaviei. Descoperirea ei a declanșat un proiect de cercetare axat pe activitățile lui Brewster în New York City. La una dintre acele biserici, situată la câteva străzi distanță de Merchant's House, înregistrările arată că el ordonase muncitorilor să construiască un pod fals.

„Pentru mine, aceasta a fost o dovadă foarte convingătoare, deoarece a arătat că nu este vorba doar de un caz izolat, ci că Brewster avea obiceiul de a construi... aceste ascunzișuri în clădirile pe care le construia”, a declarat Hill-Wright pentru Michelle Charlesworth de la ABC News.

Pasajul prin care fugeau sclavii

Hill-Wright declară pentru ABC News că pasajul din Merchant's House Museum „nu avea niciun scop domestic”. 

Pentru a folosi tunelul îngust, era necesar să se scoată sertarul comodei și capacul de lemn care ascundea deschiderea, să se intre cu picioarele înainte în gaură și să se coboare pe o scară. Conform Times, sclavii se ascundeau probabil în acest spațiu când vânătorii de sclavi patrulau zona sau când veneau musafiri în casă.

„În opinia mea, acest lucru indică un aboliționist dedicat și fervent”, declară Haddad pentru Times. „O să-ți pui semnătura pe ceva care ți-ar putea distruge afacerea, siguranța și securitatea.”

Sclavia fusese în mare parte abolită în New York înainte ca Brewster să construiască casa în șir. Cu toate acestea, newyorkezii pro-sclavie încă se străduiau să răpească muncitorii sclavi fugari (precum și negrii liberi) și să-i returneze sau să-i vândă proprietarilor de sclavi din sud.