Precizarea vine upă ce partea română a cerut precizări pe acest subiect. În consecință, ministerele și instituțiile care au bugetat astfel de cheltuieli prin PNRR trebuie să le elimine și să redirecționeze acești bani.
Răspunsul de la Comisia Europeană a fost semnat de către Elisa Roller, care coordonează echipa care gestionează PNRR-urile României, Croației, Sloveniei și Bulgariei.
Citește și: Adrian Năstase explică cum s-au fraudat alegerile la S1: USR a băgat mâna pe sub fustița democrației
“De regulă, compensațiile (salariile sau suplimentele) angajaților publici care lucrează în administrația statelor membre la pregătirea sau punerea în aplicare a reformelor/ investițiilor acoperite de Fondul de Recuperare și Reziliență nu ar trebui să fie incluse în PNRR, deoarece acestea sunt de natură recurentă .
În cazuri justificate în mod corespunzător (de exemplu, necesitatea unei expertize specifice), angajarea personalului nepermanent pe o perioadă determinată până la perioada de implementare a PRR poate fi finanțată în măsura în care aceste cazuri rămân excepția, sunt limitate și se oferă explicații plauzibile cu privire la motivele pentru care acest personal temporar/ costurile sunt indispensabile pentru implementarea reformelor și investițiilor aferente“, a arătat Roller.
Guvernul Cîțu a aprobat, la 31 martie 2021, o ordonanță de urgență prin care zeci de bugetari vor primi 50% în plus la salariu, pentru că lucrează cu PNRR.
Din nota de fundamentare lipsește impactul bugetar.
De asemenea, nici ordonanța, nici nota de fundamentare, nu precizează clar câți funcționari vor primi acest spor de 50%.
CITEȘTE ȘI: CFR Călători susține că are mai multe locomotive decât are nevoie. Totuși, garniturile rămân în câmp
În prima formă a notei de fundamentare se arăta că, la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) - condus de Cristian Ghinea (USR), cel care a inițiat această ordonanță - va exista o structură de 30 de persoane, care va primi acest spor de 50% pentru că lucrează cu proiectele PNRR.
În iunie, și ministerul Energiei a cerut un spor de 50% pentru funcționarii acestui minister care vor lucra la PNRR.
În februarie, Ghinea l-a prezentat pe Septimiu Szabo, omul care se va ocupa de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR): “Septimiu are o experienţă de top pe instrumente financiare, mănâncă PNRR pe pâine şi mai vine cu un atu – vorbeşte fluent «comiseza», adică limba tehnică a oficialilor de la Comisie. Este pentru prima dată când un expert român ca el vine prin transfer de la Bruxelles să lucreze pentru un minister din România“.
Deocamdată, România este printre puținele țări al cărui PNRR n-a fost aprobat. Alte 16 state UE au primit acordul Bruxelles-ului pentru a demara acest plan.
