Tratatul de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie între România şi U.R.S.S., semnat la Moscova, la 5 aprilie 1991, de către preşedinţii Ion Iliescu şi Mihail Gorbaciov, înlocuia vechiul tratat, încheiat în 1970. Conform noului document, România şi U.R.S.S. se considerau, în relaţiile lor reciproce, precum şi în ansamblul comunităţii internaţionale, în orice situaţie, drept state prietene.
Cum vedea Ion Iliescu relația cu Rusia în 1991
La nivelul înaltei decizii politice româneşti, preşedintele Ion Iliescu a respins afirmaţiile mass-media potrivit cărora Tratatul ar contraveni intereselor României şi R.S.S. Moldova. Iliescu considera viitorul R.S.S. Moldova drept „o problemă a istoriei, a vieţii” (deşi, la 27 august 1991, va recunoaşte, între primii, independenţa structurilor de stat de la Chişinău) şi susţinea „rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor în contextul respectării egalităţii suverane, dreptului popoarelor de a dispune liber de soarta lor”.
În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Moscova, preşedintele Iliescu a ţinut să sublinieze că Tratatul semnat ţinea cont de procesele de afirmare a suveranităţii republicilor sovietice: „Ţinem seama de realităţile obiective, dar nu putem ignora nici sentimentele. Între statele vecine trebuie să existe relaţii de bună vecinătate, relaţii clare, corecte, de încredere reciprocă şi colaborare”.
Foto: Profimedia Images
Ce tratat au semnat Ion Iliescu și Vladimir Putin la Moscova. Ce s-a întâmplat ulterior
În 2003, președintele Ion Iliescu mergea din nou la Kremlin, acolo unde se întâlnea cu Vladimir Putin.
Iliescu și Putin au fost de acord asupra „Tratatului privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă”, semnat la Moscova la 4 iulie 2003. Articolul 2 al înțelegerii era o clauză care vorbea despre „necesitatea soluţionării tuturor problemelor internaţionale prin mijloace paşnice”.
Citește și: Ion Iliescu, în stare critică. Fostul președinte nu mai poate respira fără aparate
Potrivit Tratatului din 4 iulie 2003, cele două state au convenit „o colaborare fructuoasă, bazată pe egalitate, parteneriat, încredere și avantaj reciproc în toate domeniile”.
Cel mai important punct din acest tratat era acela care prevedea că părțile semnatare sunt libere să-și aleagă ce aranjamente de securitate consideră necesare.
În primele două articole ale tratatului sunt mai multe aspecte importante care țin de securitatea celor două țări.
Articolul 1
Părţile contractante dezvoltă relaţii de prietenie, cooperare, înţelegere şi respect reciproc, conducându-se în relaţiile reciproce după principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki şi ale altor documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi după normele general recunoscute ale dreptului internaţional.
Părţile contractante soluţionează pe calea negocierilor, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, toate problemele din relaţiile lor bilaterale.
Ele reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi şi de a-şi asigura dezvoltarea economică, socială şi culturală.
Articolul 2 vine cu o clauză nouă „necesitatea soluţionării tuturor problemelor internaţionale prin mijloace paşnice”. În contextul în care sunt peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, Rusia a emis pretenții și în privința trupelor NATO din țara noastră.
Articolul 2
Părţile contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forţei sau ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi necesitatea soluţionării tuturor problemelor internaţionale prin mijloace paşnice.
În cazul apariţiei unor diferende sau a unor situaţii care pot ameninţa sau ameninţă pacea ori securitatea internaţională sau aduc atingere securităţii uneia ori ambelor părţi contractante, ele procedează la schimburi de păreri în scopul găsirii unor mijloace adecvate de reglementare paşnică a diferendelor sau a situaţiilor ivite, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu documentele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Dacă una dintre părţile contractante va face obiectul unui act de agresiune armată sau se va găsi în pericol de agresiune din partea unui stat terţ ori a unor state terţe, aceasta poate să ceară celeilalte părţi contractante să aibă loc consultări în această problemă, pentru a favoriza soluţionarea conflictului conform Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi documentelor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Documentul mai prevede că nici una dintre cele două părți semnatare nu poate interveni în procesul politic sau de organizare militară a celeilalte.
Vizita lui Traian Băsescu la Moscova
În 2005, președintele Traian Băsescu mergea și el la Moscova la o întâlnire cu Vladimir Putin.
Foto: Profimedia Images
Într-un interviu publicat înaintea vizitei in ziarul Moscovskie Novosti, preşedintele Băsescu a declarat că 15 ani au fost pierduţi în relaţia cu Moscova din pricina unor complexe istorice dar şi din cauza unor complexe pe care le-au avut politicieni care au condus Romania în aceşti ani.
“Eu nu am complexe”- a adăugat Traian Băsescu, care pleda pentru un parteneriat cu Rusia şi menţionează că Romania şi Rusia au interese comune la Marea Neagră.
Este vorba, în primul rand, de parteneriat în lupta împotriva drogurilor, a traficului de carne vie şi a terorismului.
