Crăciunul reprezintă mai mult decât împodobirea bradului, masă în familie, goana după cadouri sau răsplătirea colindătorilor.
Citește și: Supărare mare: Un vasluian a dat foc primăriei, deranjat că trebuia să plătească un impozit
Potrivit tradițiilor populare, în ajunul Crăciunului, înserat, copii merg la colindat pentru a vesti Nașterea Domnului Iisus Hristos. Aceștia sunt răsplătiți cu bani, fructe, bomboane, prăjituri, turte, cozonac și alte bunătăți.
Pe 24 decembrie gospodinele pregătesc mâncărurile alese pentru ziua de Crăciun. Acest obicei are rolul de a aduce belșug în case.
Citește și: Iohannis: „Spiritul acestor Sfinte Sărbători să ne lumineze sufletele. Uniţi suntem mai puternici”
În ajunul Crăciunului există superstiţia să nu se bea rachiu, întrucât se spune că aceasta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor.
De Ajun nu se dă nimic din casă şi nici nu se împrumută, pentru că se crede că cel ce dă acum, dă afară din casă tot norocul.
Tot ceea ce facem, bun sau rău, se va răsfrânge asupra noastră, de aceea nu sunt îngăduite pizma şi supărarea, certurile şi loviturile: cel ce loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat.
Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine şi să nu le scape pe vremea roitului.
Citește și: Bătaie generală, cu lopeți și bâte, la o sală de jocuri dintr-o comună dâmbovițeană: N-au avut noroc
În seara lui Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă.
Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă și cu mâinile pline de aluat spune: ''măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele''.
Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: ''cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame'', potrivit a1.ro.
