Care este cea mai adâncă peșteră din România? E cât 7 terenuri de fotbal

Avenul de sub Vârful Grind, cunoscut și sub denumirile de Avenul din Grind sau Avenul de sub Colții Grindului, este o rezervație naturală de tip speologic - arie protejată de interes național, situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara.

Care este cea mai adâncă peșteră din România? E cât 7 terenuri de fotbal

Calculele topografice au confirmat faptul că, pentru prima dată, într-o peșteră din România, a fost atinsă adâncimea de 800 de metri.

Dacă un teren de fotbal măsoară între 100 și 120 de metri, despre aven se poate spune că e cât șapte terenuri de fotbal. 

Recordul a fost stabilit în timpul taberei de explorare a Avenului de sub Vârful Grind, desfășurată în perioada 8 – 24 septembrie 2023, în masivul Piatra Craiului.

Tabăra de explorare a celui mai adânc aven (peșteră cu dezvoltare preponderent verticală) din țară a reunit, în ture, 46 de speologi, de la cluburi din România, Ungaria, Grecia, Ucraina și Germania. Principalul obiectiv al explorărilor din acest an a fost forțarea punctului terminus, stabilit în timpul eforturilor de lucru din 2019.

Citește și: Peștera din România unde s-au descoperit 70 de specii de animale. Ar fi protejată de un vrăjitor

Vorbim despre o galerie complet inundată (sifon), cu pasaje strâmte, cu lungime totală de șase metri.

Depășirea acestui obstacol a fost posibilă după ce un scafandru s-a scufundat pe galeria inundată, a fost instalat un sistem complex pentru drenarea apei și au fost lărgite pasajele din stâncă, ce împiedicau înaintarea speologilor, potrivit bizbrașov.ro.

Descoperit în 1985

Avenul de sub Vârful Grind este cel mai adânc aven din România, în prezent având o adâncime de -800 metri. A fost descoperit în anul 1985 într-o zonă în care există unul dintre cele mai mari potențiale de denivelare din țară și este încă în explorare.

Intrarea în Avenul de sub Vârful Grind se află la altitudinea de ~ 1922 m pe versantul estic al Munților Piatra Craiului. Este localizată pe abruptul de sub creasta principală, pe unul din Hornurile Grindului (vale de abrupt).

Citește și: Enigma speciei de oameni care a trăit acum 200.000 ani. Ar fi fost mai avansată decât se credea

Aria protejată inclusă în Parcul Național Piatra Craiului reprezintă un aven (gol subteran, peșteră), o formă carstică de prăbușire, alcătuită din mai multe puțuri verticale întrerupte de galerii, cu forme vizibile de eroziune și coroziune.

A fost explorat pentru prima dată în 1936 de către Alfred Prox, în speranţa atingerii unei ipotetice reţele subterane în masivul Piatra Craiului. În 1967, Friedrich Thomas şi Walter Gutt din Braşov coboară din nou până la baza avenului şi găsesc o continuare de 15 m, pe care însă nu au putut s-o exploreze din lipsă de echipament.

În toamna anului 1985, este descoperită intrarea avenului de către Ioan Dobrescu și Ioan Bostan cu o echipă de la Clubul de Speologie „Piatra Craiului" din Câmpulung Muscel.

Avenul este unul tipic alpin cu puține porțiuni orizontale şi este format dintr-o succesiune de 22 puţuri consecutive (pe parcursul principal) fără afluenți majori, cel mai lung afluent fiind cel care este interceptat la cota -167 m.  

În afară de acesta, cele mai importante secvențe de puțuri laterale/paralele sunt sectorul Himalaya 2 și cea de sub Puțul Walter Gutt (care confluează cu parcursul principal la cota -567 m).

Citește și: Povestea românului care a trăit 140 ani ascuns într-o peșteră. A ajuns în atenția Securității

Datorită dezvoltării verticale, temperatura aerului în partea inferioară a avenului este în general scăzută (-2, -6º C) şi se menţine aşa tot timpul anului, fiind mai coborâtă în perioada rece.

Avenul din Grind a fost creat de apele de infiltraţie, care au lărgit sistemul de diaclaze ce afectează conglomeratele de Bucegi. Este unul din puţinele goluri verticale de amploare dezvoltate în conglomerate, rocă în general mai puţin carstificabilă, potrivit cjargeș.ro.

Explorarea acestui aven oferă posibilitatea studierii unui interesant profil geologic, în care se poate urmări tectonica şi stratigrafia acestui sector al Pietrei Craiului.