Agenția Națională de Integritate (ANI) reacționează ferm după decizia Curții Constituționale a României (CCR), prin care declarațiile de avere nu vor mai fi publice și nu va mai exista obligația de a declara veniturile partenerului de viață sau ale copiilor.
ANI atacă dur decizia CCR: „Riscăm să pierdem tot ce-am câștigat în 20 de ani”
Într-un comunicat oficial, ANI avertizează că această hotărâre încalcă toate angajamentele internaționale asumate de România în ultimele două decenii în privința luptei împotriva corupției și a asigurării integrității în funcțiile publice.
Citește și BREAKING CCR a decis să scoată din declarația de avere bunurile soților și copiilor. Care e motivul
ANI: „România își încalcă toate angajamentele împotriva corupției”
Potrivit ANI, decizia CCR, care declară neconstituționale mai multe articole din Legea nr. 176/2010, are efecte grave: anulează caracterul public al declarațiilor de avere și interese și afectează angajamentele internaționale ale României, inclusiv cele asumate față de Comisia Europeană, Consiliul Europei și OCDE.
„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”, transmite ANI.
Agenția atrage atenția că această decizie poate afecta grav procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), poate periclita progresele consemnate în Raportul privind Statul de Drept al Comisiei Europene și în evaluările GRECO (Grupul de State împotriva Corupției, din cadrul Consiliului Europei).
În prezent, pe portalul ANI sunt publicate peste 12 milioane de declarații în baza prevederilor declarate neconstituționale.
Articolele din Legea 176/2010 declarate neconstituționale de CCR
-
Art. 3 alin. (2): Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind inclusiv drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere.
-
Art. 6 alin. (1) lit. d): Prevede obligația instituțiilor de a publica pe site declarațiile de avere și interese în termen de 30 de zile, cu anonimizarea anumitor date personale.
-
Art. 12 alin. (6): Reglementează publicarea declarațiilor pe site-ul ANI și păstrarea acestora pe durata mandatului plus încă trei ani după încetare.
Efecte internaționale și încălcarea convențiilor internaționale
ANI avertizează că această decizie poate duce la încălcarea Convenției ONU împotriva corupției (UNCAC), care obligă statele semnatare să adopte sisteme transparente de declarare a bunurilor și veniturilor de către oficialii publici.
De asemenea, ANI arată că România ar putea pierde din progresele înregistrate în cadrul Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE, întrucât un capitol esențial din evaluare vizează „consolidarea guvernanței publice și combaterea corupției”.
Raportul GRECO (Consiliul Europei) lăuda anterior sistemul românesc de declarare a averilor ca fiind „exemplar din multe puncte de vedere” (Runda a IV-a) și „solid” (Runda a V-a).
CEDO: publicarea declarațiilor nu încalcă viața privată
ANI invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a stabilit că publicarea declarațiilor de avere este justificată și nu încalcă dreptul la viață privată.
În cauza Wypych vs. Polonia (2005), CEDO a respins plângerea unui consilier care susținea că publicarea online a averii încalcă articolul 8 din Convenția Europeană. Curtea a apreciat că transparența e un interes legitim și că această obligație este rezonabilă și necesară pentru prevenirea ascunderii bunurilor.
CEDO a susținut și în alte decizii, precum Karhuvaara și Iltalehti vs. Finlanda, că limitele ingerinței în viața privată a persoanelor publice sunt mai largi decât în cazul persoanelor fără funcție publică.
Context legislativ și poziția ANI
ANI amintește că prin Decizia nr. 309/2014, CCR statua că publicarea declarațiilor este justificată legal, având rol în prevenirea corupției și fiind însoțită de măsuri de anonimizare care protejează datele personale.
Studiile Băncii Mondiale indicau că, în 2020, peste 160 de țări aveau sisteme de declarații de avere și interese pentru funcționarii publici.
De asemenea, ANI precizează că prelucrarea declarațiilor se face în baza legii și în interes public, fiind conforme cu cerințele GDPR (art. 6 alin. 1 lit. c și e).
Agenția a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere înaintea pronunțării deciziei și a inclus acest subiect în dialogul oficial cu Comisia Europeană, în cadrul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept (Rule of Law).
„Lipsa de transparență va afecta grav încrederea cetățenilor și capacitatea statului de a combate corupția”, este concluzia ANI în comunicatul integral transmis după decizia CCR.
