Vulcanii Noroioși din județul Buzău sunt o atracție turistică la care se poate ajunge relativ simplu, cu condiția să nu fii pe grabă.
Sunt situați la circa 145 de kilometri de București, iar recompensa drumului este o imagine unică în țară prin peisajul aproape apocaliptic pe care-l propun ochiului micile conuri pline cu noroi în care bolboresc gazele venite din adâncul pământului.
Vulcanii Noroioși, minunea venită din adâncul Buzăului. Pe locul 2 în Europa, ca dimensiune
Din orașul Buzău, cale de aproximativ 18 km pe DN10, spre Brașov, se merge până în localitatea Sătuc, acolo unde se ține dreapta spre Berca.
Apoi, 8 km se rulează pe drumul judeţean Sătuc – Berca – Joseni – Policiori, 5 km pe drumul comunal Policiori – Pâclele Mici, de aici mergându-se 3 km, spre stânga, pentru a ajunge la Pâclele Mici, şi 1 km înainte pentru a ajunge la Pâclele Mari.
Pare mai complicat decât este, iar la fața locului orientarea e mai simplă decât sună dacă citim traseul pe .hârtie ori pe ecranele telefoanelor, ori ale laptopurilor.
Citește și: De ce este periculos vulcanul Etna din Sicilia? Una dintre erupții a omorât 20.000 de oameni
În România, vulcanii noroioși pot fi întâlniți în mai multe locuri, precum: Ocna Sibiului, la Homorod, la Bazna, pe dealurile Transilvaniei, în anumite zone colinare din Moldova și la Pâclele Mari și Pâclele Mici din județul Buzău, zona cea mai spectaculoasă unde se poate observa acest fenomen natural unic.
Localnicii au denumit acest fenomen geologic unic în mai multe feluri: fierbători, pâcle sau salze. Teren arid, platouri argiloase pustii, așa-zisele pământuri rele, de care agricultorii și crescătorii de animale au fugit întotdeauna.
Vulcanii noroioși sunt situați în partea centrală a Subcarpaților de Curbură, în apropierea comunei Berca, județul Buzău.
Aici, rezervația are patru locuri unde manifestă acest fenomen spectaculos: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu.
Cea mai cunoscută zonă este cea de la Pâclele Mari, ce acoperă 15 hectare, în timp ce Pâclele Mici se întinde pe 10 hectare. Vulcanii Noroioși de la Berca sunt pe locul 2 în Europa ca dimensiuni, după cei din Peninsula Apșeron-Baku, din Rusia.
Formațiunile pe care le regăsim acum în zona Buzăului sunt prezente de mii de ani, însă atenția s-a concentrat pe ele începând cu anul 1867, atunci când un francez le-a descoperit pe când căuta petrol, în zonă.
Din anul 1924, Vulcanii Noroioși sunt declarați rezervație naturală și fac parte din Geoparcul Ţinutul Buzăului care, în 2022, a primit acreditarea UNESCO pentru a intra în reţeaua globală a geoparcurilor.
Vulcanii noroioși fac parte din Geoparcul Ținutul Buzăului
O legendă locală relatează despre cum s-ar fi format Vulcanii Noroioși. Conform acesteia, eroul Arbănaș pornește la luptă împotriva unui Balaur care făcea prăpăd în ținut.
Înspăimântat de curajul eroului și rănit în timpul luptei cu acesta, Balaurul se retrage în ascunzătoarea lui de la Berca și rămâne acolo pentru veșnicie.
Citește și: Care este cel mai înalt munte de pe planetă? Are cu 1.400 de metri mai mult decât Everest
Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu Arbănaș, dar se spune că pământul uscat şi crăpat ar fi pielea Balaurului, iar prin ochiurile care fierb necontenit ar ieși la suprafață sângele fiarei, scrie cjbuzau.ro.
Vulcanii noroioși sunt asemenea unor pâlnii cu vârful în sus, care se formează la suprafața pământului prin erupția gazelor naturale ce își croiesc un drum de la adâncimi de aproximativ 3.000 de metri spre suprafață, într-un strat argilos, în combinație cu pânza freatică.
Erupția unor astfel de vulcani formează la suprafață conuri prin întărirea noroiului ce intră în contact cu aerul. Noroiul este foarte lichid, motiv pentru care conurile care se ridică au înălțime extrem de mică.
Noroiul din vulcan este împins în permanență de gazele naturale spre gura vulcanilor, de acolo prelingându-se pe versanții acestora. Au forma unor pârâiașe ce se usucă treptat și modifică în permanență peisajul.
Vulcanii noroioși se află pe teritoriul comunei buzoiene Berca - Foto: cjbuzau.ro
Peisajul rezultat este de-a dreptul apocaliptic, mai ales când este completat de bolboroseli. Acest fenomen a fost plastic prezentat de scriitorul Alexandru Odobescu.
„Dacă nu știți și n-ați văzut, să vă spun eu că acolo și-a așternut necuratul cazanele cu smoală clocotită, pe sub pământ gâlgâie și fierbe glodul noroios, mai rece decât gheața, mai negru decât ceața; apoi pe guri căscate, prin tot ocolul acelei văi, fără de scursoare, țâșnește tina în sus când de-o șchioapă, când de un stânjen, și, mai mult, la fiecare gură împrejur, s-a durat mușuroi și bale cătrănite, pe care ucigă-l toaca le scuipă.
Din văgăune se scurg năclăite, de-a lungul masivelor, se adună în nămol, se usucă de vânt, se crapă de soare și jilava pe care nu se prinde, Doamne-ferește, nici troscot, nici ciulini", scria Odobescu în „Pseudokinegetikos” („Fals tratat de vânătoare”), publicat în 1874.
Citește și: Geoparcul Ţinutul Buzăului a primit acreditarea UNESCO
Se recomandă evitarea vizitării zonei cu vulcanii noroioși pe vreme ploioasă, deoarece întreaga suprafață a rezervației devine mocirloasă, dar și evitarea vizitei pe timp de caniculă, din cauza temperaturilor ridicate din zonă.
