Care este monumentul istoric supranumit Capela Sixtină a Estului. 537 de ani de la ridicarea sa

Capela Sixtină a Estului este dovada cea mai elocventă a felului în care s-a manifestat Renașterea în Țările Române.

Ctitorită acum 537 de ani la porunca voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost construită în doar trei luni și jumătate, între mai-septembrie 1488.

Dacă n-ați recunoscut-o încă, este vorba de Biserica Mănăstirii Voroneț, locul unde albastrul cerurilor s-a scurs peste pereții acoperiți de viforul secolelor.

Biserica Mănăstirii Voronet. supranumită Capela Sixtină a Estului

Mulți români, dar și străini, au vizitat și s-au minunat de lăcașul ridicat cu peste jumătate de mileniu în urmă, din porunca marelui Ștefan al Moldovei.

Specialiștii s-au minunat și ei, apreciind că arhitectura sa este reprezentativă pentru stilul moldovenesc fiind o sinteză originală şi specifică a unor caracteristici de sorginte bizantină, cu elemente aparţinând goticului târziu. 

Citește și: Câte războaie a purtat Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei? „Am fost învingător în 34”

Peste acestea s-au suprapus, topindu-le într-un tot unitar de o frumuseţe unică, caracteristici ale artei autohtone: simplitatea şi caracterul intim al construcţiei, acoperişul ţuguiat de şindrilă traforată ca la casele de la ţară, potrivit manastireavoronet.ro.

Istoricii artei au căscat gura la scenele magnifice pictate pe pereții exteriori ai bisericii, o fațadă fiind dedicată reprezentrii Judecății de Apoi, dând verdictul: aceasta este Capela Sixtină a Estului, cu referire la celebra operă a lui Michelangelo de la Vatican.

Biserica Mănăstirii Voroneț a fost construită în 1588, în doar 3 luni și jumătate - Foto: urlaub-in-rumnien.de

Este îndeobşte cunoscut faptul că voievodul moldovean a construit şi renovat multe biserici şi mănăstiri, dar povestea Voroneţului aduce, alături de marele Ştefan, pe Cuviosul Părinte Daniil, unul din cei mai mari Sfinţi pe care i-a dat pământul Moldovei.

Sihastru şi duhovnic vestit, el a viețuit la Putna într-o mică chilie săpată în piatră şi apoi, timp de 20 de ani, la Voroneţ, creând o mişcare călugărească ascetică fără egal pentru timpul său.

Legenda originii Mănăstirii Voroneţ, povestită de cronicarul Ion Neculce, a unit pe vecie cele două mari personalităţi ale istoriei naționale.

Pristavul Marcu, presupusul pictor al Capelei Sixtine a Estului

„Iară Ştefan-Vodă, mergând de la cetatea Neamţului în sus pre Moldova, au mărsu pe la Voroneţ, unde trăia un părinte sihastru, pre nume Daniil.

Şi bătând Ştefan-Vodă în uşa sihastrului să-i descuie, au răspuns sihastrul să aştepte Ştefan-Vodă afară până ce şi-a istovi ruga.

Şi după ce şi-au istovit ruga, l-au chemat în chilie pre Ştefan-Vodă. Şi s-au spovedit Ştefan-Vodă la dânsul.

i au întrebat Ştefan-Vodă pre sihastru ce va face, că nu poate să se mai bată cu turcii; închina-va ţara la turci, au ba?

Iar sihastrul a zis să nu o închine, că războiul este al lui, numa, după ce va izbândi, să facă o mănăstire acolo, în numele Sfântului Gheorghie, să fie hramul bisericii”, scria vestitul cronicar al istoriei Țării Moldovei.

Citește și: Cine a fost sfetnicul legendar al lui Ștefan cel Mare? Voievodul ridică Voronețul la sfatul său

În secolul al XVI-lea – mai precis în 1547 – un ucenic al Sf. Daniil, Mitropolitul Grigorie Roşca a mărit biserica adăugându-i pe latura vestică un pridvor închis, după care a purces la împodobirea întregului lăcaş cu picturi pe faţade. Tot atunci a fost pictat şi interiorul pridvorului.

Frescele de pe pereţii exteriori, realizate la numai un an de la moartea lui Petru Rareş, unul dintre fiii lui Ștefan, aparţin de drept epocii acestui voievod, decedat în septembrie 1546.

Pictura exterioară cu „albastrul de Voroneț” ce înfățișează Judecata de Apoi - discoverbucovinaorg.blogspot.com

Ele dau în mare măsură strălucirea artistică şi faima Voroneţului, şi fac ca Mitropolitul Grigorie Roşca să fie considerat al treilea ctitor al Sfintei Mănăstiri Voroneţ – după Sfântul Ştefan cel Mare şi Sfântul Daniil Sihastrul.

Autorul presupus al acestei adevărate capodopere a Renaşterii din sud-estul Europei este pristavul Marcu, pristavul fiind persoana care avea sarcina de a comunica populației deciziile oficiale.

„Albastrul de Voroneț” a intrat în manualele de artă internaționale, iar ctitoria a fost denumită, pe bună dreptate, „Capela Sixtină a Estului”.

În 1785, Mănăstirea Voroneţ s-a găsit printre cele 23 de mănăstiri ortodoxe desfiinţate după anexarea părţii de nord a Moldovei de Imperiul Austriac. Călugării au fost siliţi să-şi părăsească mănăstirea; chiliile au ajuns treptat ruine.

De-a lungul timpului, din foştii lucrători pe pământurile mănăstirii s-a format satul Voroneţ iar biserica a fost folosită la oficierea slujbelor pentru aceşti credincioşi.

La începutul secolului al XX-lea – după Marea Unire din 1918 – personalităţi culturale şi politice au readus în conştiinţa publică valoarea istorică şi artistică a vechii ctitorii.

Lăcașul a fost declarat monument istoric, iar numărul vizitatorilor din ţară şi din străinătate a crescut continuu.

Citește și: Cum a învins Ștefan cel Mare în bătălia de la Vaslui? Cea mai mare înfrângere a Imperiului Otoman

În perioada comunistă adevărata identitate a lăcaşului a fost trecută într-un con de umbră.

Au fost vremurile când Voronețul reprezenta doar un „monument istoric şi de artă”, fiind considerat un muzeu al arhitecturii şi picturii din vremurile lui Ştefan cel Mare, fără legătură cu credința ortodoxă și funcția adevărată a locului.

După 206 ani, în 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „reînfiinţarea Mănăstirii de la Voroneţ, ca mănăstire de călugăriţe”.

Tot atunci a fost numită prima stareţă a Mănăstirii Voroneţ, stavrofora (n.r. - rang monahal ce permite purtarea de cruce și baston)Irina Pântescu.

Aceasta a condus comunitatea de maici timp de 26 de ani, până în 2017, fiind urmată de stareța stavroforă dr. Gabriela Platon. Din noiembrie 2024, maica stareță a mănăstirii este Eustohia Duciuc.