Badea Cârţan reprezintă imaginea tradiţională a ţăranului simplu, dar ambiţios, care-şi ia destinul în piept şi luptă pentru idealuri mult mai mari decât el.
Povestea lui Badea Cârțan, țăranul care i-a cerut socoteală împăratului Franz Josef
Istoria lui Gheorghe Cârţan din Sibiu este o lecţie despre luptă neobosită pentru dreptate: când vremurile n-au fost prielnice, s-a dus, chiar şi la Curtea din Viena, să-şi ceară drepturile. Istoria lui Gheorghe Cârţan este o lecţie despre curaj.
Fiu de ţăran, Badea Cârţan, cum a rămas cunoscut în istorie, s-a născut pe 24 ianuarie 1849 în casa unor foşti iobagi de pe moşia contelui Teleki, în Cârţişoara, judeţul Sibiu.
Încă din copilărie era obligat să muncească pentru a avea o bucată de pâine: de când se topea zăpada şi până cădea alta, el pleca la păscut cu animalele, pe hotarul satului.
Citește și: Povestea lui Petru Vodă, domnitorul român care a cedat tronul Moldovei pentru doica copiilor lui
Nu a avut posibilitatea să meargă la şcoală deloc. Mai târziu, când a mai crescut, a ajuns cu oile în munţi – acolo a aflat că dincolo de crestele Carpaţilor trăiesc tot români de-ai lui, oameni care vorbesc aceeaşi limbă ca şi el.
În iarna dintre 1866 şi 1867, după ce i-a murit tatăl, Nicolae Cârţan, şi-a luat toată averea moştenită – adică vreo 40 de oi – şi a plecat în aventura vieţii sale, în România.
Pe drum, l-a întâlnit pe Ion Cotiga, fiu de subprefect, originar din Săcele, judeţul Braşov, care ar fi vrut să fie cioban. S-au împrietenit şi în timpul petrecut împreună, Ion Cotiga avea să-i fie primul dascăl lui Gheorghe Cârţan.
Cei doi au luat oile şi au plecat în Câmpia Bărăganului, în zona Ciulniţa. În tovărăşia lui Cotiga, lui Badea Cârţan i-a crescut nu numai numărul de oi, ci şi sentimentul naţionalist, la acea vreme Transilvania fiind sub stăpânire austro-ungară.
Mulţi ani, Badea s-a ascuns în România, pentru a nu fi înrolat în armata austro-ungară. A dorit, însă, să lupte pentru poporul român: în Războiul de Independenţă (1877-1878), s-a înrolat voluntar – oile sale, o turmă serioasă, de 1.200 de capete, au fost rechiziţionate de Armata română. Lui Badea din Sibiu i-au rămas doar doi berbeci şi 30 de oi.
După încheierea războiului, s-a întors în Transilvania, unde a avut numai de pătimit. A fost amendat în nenumărate rânduri, după ce oile sale au păscut pe pământurile unor saşi. În zadar s-a plâns autorităţilor, tot a fost nevoit să plătească despăgubiri mult mai mari decât pagubele făcute de turma lui.
Curajos, merge la împăratul Austro-Ungariei să-i ceară socoteală
Curajos, a făcut plângere chiar la împăratul Austro-Ungariei Franz Josef, dar nu a primit niciun răspuns. Tăcerea imperială nu l-a mulţumit, aşa că a plecat să se înfăţişeze Curţii din Viena. Fără sorţi de izbândă şi această tentativă de a-şi găsi dreptatea.
Avea însă să fie primit, câţiva ani mai târziu, după ce a fost arestat şi bătut de jandarmi pentru că, în mai 1894, a mers la procesul memorandiştilor de la Cluj, care cereau împăratului Austro-Ungariei drepturi etnice pentru români egale cu ale populaţiei maghiare, precum şi încetarea persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare a transilvănenilor.
Atunci, ţăranul român a reuşit să ajungă în faţa lui Franz Josef căruia i-a arătat rănile, iar împăratul a promis pedepsirea vinovaţilor.
Citește și: Povestea eroinei care a luptat cot la cot cu Avram Iancu. Conduce soldați, îi pune pe fugă pe unguri
Animat de sentimente unioniste, Badea Cârţan a mers, în 1895, pe jos până la Bucureşti, pentru a vedea statuia lui Mihai Viteazul, pe care îl considera un mare erou al românilor, primul care a reuşit unirea celor trei provincii istorice.
După ce şi-a văzut visul împlinit, Badea Cârţan s-a culcat în zăpadă, neavând bani să tragă la un han. Dimineaţa, a fost găsit de un făgărăşean, Ion Grama, care era om de serviciu la Liga Culturală, iar prin intermediul acestuia, a fost prezentat profesorului V.A. Urechia, preşedintele Ligii, potrivit adevărul.ro.
Aşa se face că Badea Cârţan a rămas mai mult timp în Bucureşti şi a vizitat Ateneul Român şi Academia Română, dar, cel mai important, i-a cunoscut pe marii intelectuali ai vremii: Nicolae Iorga, George Coşbuc, Şt.O. Iosif, Spiru Haret, Toma Stelian, Take Ionescu şi I.C. Brătianu.
A mers la Roma pe jos. Vizitează Parisul și Ierusalimul
Cea mai mare dorinţă a lui Badea Cârţan a fost, însă, să ajungă la Roma, să vadă Columna lui Traian, să vadă originile latine ale neamului românesc. Profesorul V.A.
Urechia i-a dat câţiva bani de drum, iar Badea a luat drumul Romei în ianuarie 1896, cu traista plină de haine şi merinde, dar şi cu un pumn de pământ din grădina casei şi boabe de grâu, pentru a le duce ofrandă urmaşilor Romei.
Badea Gheorghe Cârţan a făcut şi o a doua călătorie la Roma, în 1897. Atunci, a vizitat şi Parisul: s-a plimbat mândru pe bulevardele pariziene largi, cu căciula-n stânga şi cu măciuca-n dreapta.
Citește și: Satul din Transilvania, cu peisaje ca din basme, unde localnicii se temeau de uriași. Cum se apărau
Oraşul Luminilor nu l-a făcut să-şi uite misiunea şi, fiind oaspetele studenţilor români din Franţa, dar şi al celor francezi, le-a spus:
„Nu ştiţi ce soartă am avut noi, românii: a trebuit să facem singuri faţă năvălirii popoarelor barbare. La adăpostul nostru voi aţi avut timp de v-aţi cultivat şi v-aţi întărit. A sosit acum timpul sa ne daţi o mână de ajutor să ne unim într-o singură ţară“.
Nu ştia cât de puţin mai avea de aşteptat până la înfăptuirea unirii pe care o tot invoca.
S-a îmbolnăvit grav după ce a fost prins într-o avalanșă
În iarna anului 1910, în timp ce se îndrepta spre Ardeal, Badea Cârţan a fost surprins de o avalanşă de zăpadă, care l-a ţinut îngropat timp de trei zile, şi din care a ieşit cu mare greutate. Întâmplarea i-a produs însă o congestie pulmonară, însă în primăvara lui 1911, acesta şi-a revenit.
În iulie pleacă din nou spre România, însă la câteva zile ajunge la Poiana Ţapului, unde primise găzduire în casa doamnei Lahovari, soţia ministrului nostru la Roma. Aici este chemat un medic care realizează că zilele lui Badea Cârţan sunt numărate.
Citește și: Enigma satului din Apuseni unde Soarele răsare de două ori. A impresionat întreaga Europă
Scriitorul Mugur Gheorghe, care i-a privegheat ultimele clipe din viaţă, i-a spus: “Bade Gheorghe eşti un erou. Ai luptat toată viaţa ca nimeni altul, pentru ţara şi poporul românesc. Urmaşii nu te vor uita !”.
La 7 august 1911, Badea Cârţan trece în eternitate, fiind înmormântat în costum mocănesc şi cu căciulă ciobănească, în cimitirul din Sinaia. I-au fost alături, pe ultimul drum, doamna Lahovary, sute de intelectuali şi locuitori din Sinaia, Buşteni, Poiana Ţapului.
La căpătâiul său au luat cuvântul personalităţi culturale şi politice care au elogiat întreaga viaţă a celui dispărut. Pe crucea de piatră de deasupra mormântului său stă scris: „Aici doarme Badea Cârţan, visând întregirea neamului său”, potrivit radioromâniacultural.ro.
