Ernest Maftei, „actorul-țăran” din filme, Casanova în realitate. „Nevastă-mea mă trimitea la femei”

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 04.03.2024 - 11:37
Ernest Maftei, „actorul-țăran” din filme, Casanova în realitate. - Foto: Facebook/Studiourile Buftea/Lazar Dinu
in Rascoala
in Reconstituirea
ernest maftei

Ernest Maftei, „actorul-țăran” din filme, Casanova în realitate. „Nevastă-mea mă trimitea la femei”, recunoștea artistul care a fost supranumit „Bădia”. Dincolo de chipul, mai ales spre bătrânețe, de dac coborât de la Columna lui Traian, a fost un om care a iubit enorm femeile.

SHARE

Ernest Maftei, „actorul-țăran” din filme, Casanova în realitate. „Bădia”, așa cum i se spunea popularului artist, a părut mereu un om cu vorbă simplă, blajină, hâtru, dar și înțelept. Așa a și fost. În schimb, era un enorm iubitor al femeilor. Cu o intensitate atât de mare, încât propria soție îi permitea să aibă aventuri.

Ernest Maftei, „actorul-țăran” din filme, Casanova în realitate. „Nevastă-mea mă trimitea la femei”

Cel supranumit „Bădia” s-a născut la 6 martie 1920, în localitatea Prăjești din județul Bacău, așa încât, dacă ar mai trăit, ar fi împlinit 104 ani.

Dar a avut suficientă vitalitae pentru a se bucura vreme de 86 de ani de lumea aceasta, timp în care a fost actor, poet, epigramist, dar i un mare iubitor de femei.

A urmat Școala Normală din Bacău, tatăl său dorind ca fiul lui să devină învăţător, dar Ernest își dorea să devină popă. 

Elev fiind, publică versuri în revista „Liliacul”, împreună cu patru colegi.

Citește și: Recunoașteți personajul? Marele actor, Don Juan pentru studentele la Teatru. A murit la 4 martie

„Numai că pe mine mă trăgea către teatru. Încercasem şi cu pictura şi toţi ziceau că am să ajung pictor, dar se vede că nu mi-a fost chemarea“, constata el, mai târziu, 

A absolvit Academia de Muzică şi artă Dramatică din Iaşi, în 1944. Greu de imaginat, dar a intepretat până și roluri de femei, în travesti.

„Am făcut şi vioara vreo patru ani. Tata n-a fost prea încântat când a auzit că mă fac actor. „Vrei să ajungi la circ?”, zicea. La el nu era tocmai limpede cum e cu teatrul ăsta… 

Teatrul îmi plăcea. Jucasem eu dintr-a cincea până-ntr-a opta, şi la şcoală. Am jucat Alecsandri. Roluri de femei… În „Dezertorul”, îmi aduc aminte, eram fată”, povestea actorul, citat de Ziarul Metropolis.

Ernest Maftei, în filmul Răscoala” din 1965 - Foto: Facebook/Cineclic

După absolvire, a jucat doi ani la Iaşi în spectacole regizate de Victor Ion Popa, de la care a învăţat meserie.

A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa „Zece milionari” la Teatrul „Muncă și Lumină”, teatru ce era o filială a teatrului lui Victor Ion Popa.

Prin 1945 se alăură nou-înființatului „Teatrul Poporului”, condus de ND Cocea

„Era cel mai frumos lucru din câte puteau exista. Un teatru de turnee. Am bătut toată ţara: sate, târguri, oraşe. Jucam pentru muncitori. Jucam pentru ţărani. Patru ani. Tare frumos a fost timpul acela”, 

Din 1949 până în 1952 joacă la Teatrul de Stat din Ploieşti, apoi ajunge în Bucureşti la Teatrul Tineretului, unde joacă sub numele de Erman Valahu.

Era perioada în care „Bădia” era un tânăr timid și excesiv de rușinos. Dar acese lucruri aveau să se schimbe în timp.

„După ce am absolvit Institutul la Iași și am venit în București, luam la mine agheasmă, pentru că auzeam numai prostii.

În primul turneu, artistele din București m-au văzut că sunt un țăran blând, m-au întrebat dacă am pupat vreodată o femeie peste tot locul. Repede m-am dus și am înghițit o gură de agheasmă. Eram de o pudoare până la Dumnezeu”, rememora „Bădia”.

Citește și: Recunoașteți personajul? Marele actor care s-a îmbolnăvit de dorul soției. „Aștept moartea”

În 1950, debutează și în cinemaografie, în filmul „Răsună valea”, unde joacă un rol episodic.

„Am avut emoţii. Mă uitam să văd unde este aparatul, ca nu cumva să mă scape din vedere. La premieră, i-am invitat pe toţi ai mei să mă vadă, dar nu m-a văzut nimeni.

E adevărat că a trecut prin film unu’ cu o ladă în loc de cap… Eu eram… Ca să vezi ce înseamnă lipsa de experienţă”, spunea actorul, conform timpul.md.

Cu şarmul său devine un actor popular, iar unde juca filmul devenea de neuitat. „Bădie, ia dumneata rolul ăsta și umanizează-l”, îi spuneau regizorii de film. 

Maftei, alături de Emil Botta, în celebrul film regizat de Lucian Pintilie, „Reconstituirea” din 1968 - Foto:  Facebook/Cineclic

A jucat imens, cam în opt filme pe an, în peste 200 de filme, dintre care, în 50 are rol principal. „Meandre”, „Reconstituirea”, „Crucea de piatră”, „Modigliani”, „Drumul oaselor”, „Păcală se întoarce ”, „Brâncuşi”, „Dumbrava minunată”, „Crucea de piatră – ultimul bordel”, „Iarba verde de acasă”, „Tusea şi junghiul”, „Cireşarii”, „Ultima noapte de dragoste”, „Muşchetarii în vacanţă ” sunt doar câteva dintre peliculele unde a jucat „Bădia”.

Deși a fost un mare admirator al femeii, a fost căsătorit doar o dată și a avut un fiu legitim, pe Gheorghe Maftei, un artist plastic cunoscut astăzi; și un fiu nelegitim, care este inginer în America. 

Și-a cunoscut soția în primul an de facultate, dar vitalitatea sa l-a transformat într-un adevărat „devorator” de femei. Chiar soția l-a încurajat să aibă aventuri, penru că nu putea ține pasul cu pofta de viață a actorului.

„A fost o epocă în care, dacă nu făceam sex, nu puteam să dorm. Aşa îmi era firea. Nevasta-mea mă trimitea şi la alte femei. Câştigam 40.000 de lei pe film şi veneam acasă, de la femei, fără nici un leu. De îmbătat nu m-am îmbătat niciodată, dar n-am mai băut apă de 50 de ani”, spunea Maftei.

Citește și: Actorul care nu putea dormi fără să facă amor: „Nevasta mă trimitea la altele să mai scape de mine”

La Revoluția din decembrie 1989, actorul s-a aflat la baricada de la „Intercontinental”. A reușit să ia dintr-un TAB două automate AK-47, cu care, a doua zi, a pătruns în clădirea Comitetului Central al P.C.R după fuga cuplului Ceaușescu.

În perioada „mineriadei” din 1990, la 14 iunie, Ernest Maftei a fost ridicat de acasă de cinci indivizi deghizaţi în mineri, a fost bătut și aruncat pe malul Dâmboviței.

Acolo a zăcut inconștient circa șapte ore, înainte de a fi salvat de un trecător care l-a recunoscut și l-a transportat la urgență la spital. potrivit radioromaniacultural.ro.

Soția sa a fost bolnavă zece ani și a îngrijit-o până la deces.

Ernest Maftei ar fi împlinit 104 ani, pe 6 martie - Foto: Facebook/Studiourile Buftea/Lazar Dinu

Ernest Maftei avea o casă la țară unde făcea agricultură și o garsonieră „de burlac”, aşa cum îi plăcea să-și numească locuința din Bucureștii Noi.

La 22 de kilometri de Bucureşti, pe malul lacului Buftea, în comuna Samurcaş, deinea o casă cu o curte largă, boltită toată în viţă de vie plină cu trandafiri înfloriţi vara, cu un umbrar care adăpostea un puţ.

Acesta era paradisul unde actorul Ernest Maftei se retrăgea între filmări şi făcea gospodărie. A avut chiar şi propria emisiune tv, „Ferma”, difuzată în fiecare duminică la TVR2.

A refuzat oferta de a juca într-o telenovelă românească, în ciuda onorariului impresionant de 300 euro pe zi, considerând-o o producţie mediocră.

Citește și: Recunoașteți personajul? A fost „regele rolurilor secundare”. A ales să rămână actor în provincie

În anul 2006, actorului i se descoperă un cancer pulmonar la plămânul stâng, în fază terminală. A fost supus unui tratament cu citostatice dar, din păcate, tumoarea fusese descoperită prea târziu.

Ernest Maftei a murit la vârsta de 86 de ani, la 19 octombrie 2006, în urma unei insuficienţe respiratorii. Își doarme somnul de veci în Cimitirul Bellu.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te