De ce Oltenia se numește așa? În ziua de astăzi, ne sună aproape banal atunci când spunem acest nume, ori le spunem locuitorilor acestei vechi regiuni românești olteni. Dar de unde vine, totuși, denumirea sa și a județelor care o compun? Și, în plus, de unde până unde se întindea, de fapt, Oltenia istorică?
De ce Oltenia se numește așa? De unde vine denumirea județelor care o formează?
Deși problema numelui acestei regiuni a României pare simplă, situația sa este ceva mai ceva mai complexă.
Istoric, zona numită Oltenia era delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord de Carpații Meridionali.
De aceea, în mod tradițional, olteni erau numiți doar locuitorii teritoriului de la est de râul Olt, acesta fiind și granița naturală ce separa Oltenia de Muntenia, părți constitutive, împreună, ale Țării Românești.
Denumirea provinciei vine chiar de la râul Olt, pe care romanii, după cucerieea acestui teritoriu ce fuee în stăpânirea Refatului Dac, l-au botezat Alutus.
În perioada medievală, Oltenia este parte integrantă a Ţării Româneşti, dar avea un loc aparte în „ecuația” puterii, prin Marea Bănie din Craiova.
Citește și: De unde vin denumirile Transilvania și Ardeal? Ce înseamnă? De ce două nume pentru aceeași regiune?
Regiunea era administrată de un „ban” – al doilea om după voievod, motiv pentru care zona era cunoscută şi sub denumirea de „Banatul Craiovei”, conform adevarul.ro.
Teritoriul Olteniei a făcut parte, iniţial, din Banatul de Severin. Acest spaţiu a fost cunoscut şi sub denumirea “Banatul Craiovei”, „Bănia Olteniei” sau „Bănia Craiovei”, municipiul Craiova fiind supranumit şi astăzi „Cetatea Băniei”.
În anul 1718, ca urmare a unui război dintre austrieci și otomani, se încheie pacea de la Passarowitz. Cele mai importante prevederi care ne privesc erau trecerea Banatului și a vestului Țării Românești (zona dintre Olt și Cazanele Dunării) sub stăpânire austriacă, scrie istorie-pe-scurt.ro.
Timp de două decenii, până în 1739, această din urmă regiune a purtat numele de Kleine Walachiei (Valahia Mică), spre a o deosebi de Valahia Mare care era Țara Românească (Muntenia) sau Walachia Cisalutana.
„Cis”, în latină înseamnă ”de această parte”, ”dincoace” în timp ce Alutus este, cum spuneam, denumirea dată de romani Oltului. Austriecii vedeau în Oltenia, Valahia de dincoace de Olt, din dreapta marelui râu.
Citește și: Cum făceau cumpărături boierii olteni acum 300 de ani? Modul de livrare, ca al curierilor de azi
După un nou război izbucnit în 1735 între puterile creștine și otomani, prin Pacea de la Belgrad, din 1739, autriecii oferă turcilor Oltenia. Aceștia o oferă, la rândul lor, stăpânului de drept, Țara Româneacă mai ales că începuse deja perioada domniilor fanariote pe tronul acesteia.
Trebuie remarcat faptul că, inițial, Oltenia nu cuprindea decât județele de la est de râul Olt sau, altfel spus, de la dreapta acestuia, cum privim în sensul de curgere a râului către Dunăre.
Așa arată județul Olt, în zilele noastre - Foto: pe-harta.ro
Dar, în urma reorganizării administrative din 1950, regimul comunist a decis desființarea fostului județ Romanați, în timp ce teritoriul acestuia a fost preluat, în mare parte, de județul Olt.
Astfel, județul Olt a ajuns să fie situat de ambele părți ale Oltului fiind aproape „tăiat” în două de acesta - ceea ce a făcut ca inclusiv localități precum Slatina, dar și Scornicești - satul natal al lui Nicolae Ceaușescu - să fie considerate a fi „în Oltenia”, iar locuitorii lor, olteni.
„La bază, regiunea istorică Oltenia a cuprins doar judeţele din stânga râului Olt: Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj. Judeţul Olt a fost alăturat numelui regiunii mult mai târziu, lucru puţin ştiut, din păcate, în ziua de astăzi.
Râul Olt era graniţa, de fapt, dintre regiunile Oltenia şi Muntenia, cea din urmă cuprinzând, iniţial, judeţul Olt în componenţă, alături de Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi.
Din punct de vedere geografic, Oltenia este situată între Dunăre, culmile Carpaţilor Meridionali, culoarul Timiş-Cerna şi, desigur, râul Olt”, a declarat Aurelia Grosu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Olt, potrivit adevarul.ro.
Despre situația actuală a regiunii, Grosu a adăugat că în 1950, județul Romanați, care era în Olteni9a istorică, a fost înglobat în județul Olt.
Citește și: De unde vine denumirea de Moldova? Ce spune legenda, care e realitatea?
„În prezent, Oltenia reprezintă provincia situată în partea de sud-vest a ţării şi are în componenţă judeţele: Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi.
Tot aici a intrat şi judeţul Romanaţi, cu capitala la Caracal, dar acest lucru nu a mai fost valabil din 1950, odată cu reforma administrativ-teritorială ce a desfiinţat şi înglobat Romanaţiul în judeţul Olt de astăzi”, a mai spus Aurelia Grosu.
Cele cinci județe care intră în componența Olteniei de astăzi sunt: Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea și, firește, Olt.
În privința originii denumirii acestora, lucrurile stau în felul următor. Numele Dolj provine de la cuvântul slav „dolu“, care înseamnă „vale“, în timp ce Gorj vine tpt de la un cuvânt slav, gora, „munte” şi râul Jiu, putând fi tradus ca „Jiul de munte”.
Pe de altă oarte, numele județului Mehedință ar proveni de la de la „Mehedinski”, un termen slav desemnând teritoriul din jurul oraşului Mehadia, oraş aflat pe teritoriul judeţului vecin, Caraş Severin, la graniţa cu Mehedinţiul.
Cel puțin aceasta este explicația pe care o oferă istoricul Bogdan Petriceicu Haşdeu, în lucrarea „Istoria Critică a Românilor”, conform euroolteniainfo.com.
În privința județului Vâlcea, există două variante de explicare a etimologiei. Numele provine fie din cuvântul slav „vâlk“ (lup), fie din latinescul „vallicella“ (vâlcea, vale îngustă), conform adevarul.ro.
În fine, legat de județul Olt, am menționat deja că denumirea - inclusiv a întregii regiuni - provine de la Alutus, numele dat de romani râului Olt.
Dar denumirea oficială de „Olt” pentru acest teritoriu a fost folosit pentru prima dată abia în anul 1500, de către Radu cel Mare, domnitor al Ţării Româneşti între 1495-1508.
