Inteligența artificială are o problemă cu apa. Cum ar putea soarele și vântul să o rezolve?
Centrele de date care susțin inteligența artificială au nevoie de cantități importante de apă pentru răcire, iar consumul ar putea crește odată cu extinderea industriei.
Inteligența artificială are nevoie de mult mai mult decât electricitate pentru a funcționa. Centrele de date în care sunt antrenate și rulate modelele AI produc cantități uriașe de căldură, iar răcirea echipamentelor poate necesita cantități importante de apă.
Problema nu este însă atât de simplă pe cât sugerează unele dintre cifrele care circulă online. Consumul de apă al centrelor de date trebuie analizat în funcție de tehnologia de răcire, sursa de energie și locul în care este construită infrastructura.
Inteligența artificială are o problemă cu apa. Cum ar putea soarele și vântul să o rezolve?
Cercetătorii estimează că sistemele de răcire ale centrelor de date din Statele Unite au consumat aproximativ 66 de miliarde de litri de apă în 2023. Cantitatea reprezintă mai puțin de 1% din consumul total de apă al SUA.
La nivel național, cifra nu pare uriașă în comparație cu apa folosită de agricultură sau de anumite ramuri industriale. Problema apare însă atunci când centrele de date sunt concentrate în regiuni în care apa este deja o resursă deficitară.
Zone precum Arizona, New Mexico și sudul Californiei se confruntă deja cu stres hidric, iar dezvoltarea rapidă a infrastructurii pentru inteligența artificială poate pune presiune suplimentară asupra resurselor locale, se arată într-un articol publicat de Live Science.
Apa nu este folosită doar pentru răcirea serverelor
O parte a problemei este mai puțin vizibilă.
Centrele de date folosesc apă direct pentru răcire, însă există și un consum indirect asociat producerii energiei electrice de care au nevoie serverele.
Centralele pe combustibili fosili, în special cele pe cărbune și gaze, utilizează apă în procesele de răcire. Astfel, atunci când un centru de date funcționează cu electricitate produsă de astfel de centrale, consumul de apă asociat activității sale nu se limitează la ceea ce este folosit în interiorul centrului de date.
Aici apare una dintre soluțiile propuse de cercetători: energia solară și cea eoliană necesită foarte puțină apă pentru producerea electricității, spre deosebire de multe dintre sursele convenționale. Trecerea către surse regenerabile poate reduce astfel și amprenta hidrică indirectă a centrelor de date.
Citește și: Joburile pe care inteligența artificială le înlocuiește cel mai greu. Meseriile care rămân sigure
Unde construiești centrul de date contează enorm
Un studiu publicat în revista Nature Sustainability a analizat impactul extinderii serverelor pentru inteligența artificială în Statele Unite și a arătat că rezultatele diferă foarte mult în funcție de locul în care sunt amplasate centrele de date, sursa energiei și eficiența infrastructurii.
Cercetătorii au identificat regiuni precum Montana, Nebraska, anumite zone din Texas și Dakota de Sud ca fiind mai favorabile datorită combinației dintre disponibilitatea energiei regenerabile și un risc mai redus de deficit de apă. În schimb, state precum Arizona, New Mexico și California se confruntă cu probleme mai mari legate de disponibilitatea apei.
În scenariile analizate, combinarea unor centre de date amplasate mai eficient, a unor tehnologii mai performante și a unei rețele electrice cu o pondere mai mare de energie regenerabilă ar putea reduce amprenta hidrică a serverelor AI cu până la 86%.
Important este însă că acesta este un scenariu de reducere calculat de cercetători, nu o garanție că industria va ajunge automat la această performanță.
Cifra de „o sticlă de apă pentru o întrebare” trebuie privită cu atenție
În ultimii ani au circulat numeroase estimări potrivit cărora o conversație cu un chatbot ar consuma echivalentul unei sticle de apă.
Cercetătorii atrag însă atenția că astfel de comparații depind foarte mult de modelul folosit, hardware, centrul de date, sistemul de răcire, sursa de electricitate și ceea ce este inclus în calcul.
Datele companiilor tehnologice sunt, de asemenea, incomplete și nu folosesc întotdeauna aceleași metode de calcul, ceea ce face dificilă compararea directă a cifrelor.
De aceea, nu există o cantitate universal valabilă de apă consumată pentru fiecare întrebare adresată unui sistem AI.
Soluția nu înseamnă renunțarea la AI
Extinderea inteligenței artificiale va continua să crească necesarul de centre de date și de energie. Întrebarea este însă cum va fi construită această infrastructură.
Pe lângă trecerea către energie solară și eoliană, cercetătorii indică eficientizarea procesoarelor, sisteme de răcire mai performante și alegerea unor regiuni în care există atât suficiente resurse de apă, cât și acces la energie regenerabilă.
În plus, există deja tehnologii de răcire care pot reduce consumul de apă sau permit recircularea acesteia. Google, de exemplu, arată că răcirea pe bază de apă poate reduce consumul de energie al unui centru de date față de răcirea exclusiv cu aer, ceea ce arată și de ce problema nu poate fi rezolvată printr-o singură regulă: reducerea consumului de apă poate veni uneori cu un cost energetic mai mare.
Problema apei consumate de inteligența artificială nu este una care are un singur vinovat sau o singură soluție. Locul în care este construit un centru de date, felul în care este răcit și sursa din care își ia electricitatea pot schimba radical amprenta sa asupra resurselor de apă.
