Încălzirea globală lasă planeta fără oxigen în oceane și sisteme de apă dulce. Ce sunt cele 9 limite planetare

Oamenii de știință coordonați de Institutul de Oceanografie Scripps al Universității din California, San Diego, avertizează că oxigenul dispare rapid din oceane și din sistemele de apă dulce, ceea ce ar putea împinge planeta într-un „spațiu nesigur”. 

Unele dintre schimbările rezultate ar putea persista timp de secole și s-ar putea să nu fie reversibile în timpul vieții unei generații umane.

Încălzirea globală și poluarea secătuiesc mediul acvatic de oxigen

Noua analiză examinează dezoxigenarea mediului acvatic, care se referă la scăderea nivelurilor de oxigen dizolvat în ocean (dezoxigenarea oceanelor), în apele de coastă, râuri, lacuri și cursuri de apă.

Cercetătorii au evaluat modul în care această problemă tot mai gravă interacționează cu cele nouă procese majore ale sistemului terestru incluse în cadrul „Limitelor Planetare”.

Introdus în 2009, acest cadru identifică procesele de mediu esențiale pentru menținerea unei planete stabile și reziliente.

De asemenea, acesta urmărește modul în care activitatea umană împinge aceste sisteme dincolo de limitele de siguranță, scrie Science Daily.

Citește și: Studiu: încălzirea globală moderată aduce incendii, secetă și furtuni extreme mai devreme decât se credea

Cele nouă limite planetare sunt: schimbările climatice, acidificarea oceanelor, pierderea biodiversității, încărcarea cu aerosoli atmosferici, epuizarea ozonului stratosferic, schimbările privind apa dulce, schimbările în utilizarea terenurilor, poluarea chimică și fluxurile biogeochimice (inclusiv ciclul azotului).

Cercetătorii susțin că nivelurile de oxigen dizolvat ar trebui, de asemenea, incluse în mod oficial.

Ce sunt cele 7 limite planetare

„Sănătatea și stabilitatea planetei noastre depind de sănătatea și stabilitatea ecosistemelor acvatice, care au nevoie de oxigen pentru a funcționa normal”, a declarat autoarea principală Erica Ferrer, cercetătoare postdoctorală la Centrul Național pentru Analiză și Sinteză Ecologică al Universității din California, Santa Barbara. 

„Acest studiu este conceput pentru a atrage atenția asupra dezoxigenării mediului acvatic ca amenințare globală și pentru a arăta că aceasta nu acționează izolat.”

Încălzirea globală provocată de om, poluarea excesivă cu nutrienți și schimbările în mișcarea și ventilarea apelor mai adânci sunt principalele forțe care determină dezoxigenarea mediului acvatic.

Pe măsură ce nivelurile de oxigen scad, acestea pot perturba procesele biologice și chimice care ajută la reglarea climei Pământului.

Scăderea amenință, de asemenea, organismele din lanțurile trofice acvatice, de la forma de viață microscopică până la pești și rechini.

Mamiferele marine pot avea de suferit, deși respiră aer la suprafață.

Citește și: Cât de cald poate deveni Pământul? Istoria climatică a planetei oferă indicii. Ne place însă frigul

Pierderea oxigenului poate reduce sau reloca prada acestora, poate deteriora habitatele și poate altera rețelele trofice de care depind.

Ferrer și oceanografa biologică de la Scripps, Lisa Levin, autoarea principală a studiului, au dezvoltat ideea acestei analize după ce au participat la COP25, Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2019, desfășurată la Madrid.

Ei speră că rezultatele vor încuraja cercetătorii și factorii de decizie să analizeze pierderea de oxigen din mediul acvatic alături de schimbările climatice, poluarea, declinul biodiversității și alte presiuni asupra planetei, în loc să o trateze ca pe o problemă separată.

„Includerea dezoxigenării mediului acvatic în cadrul «Limitelor planetare» ne va ajuta să înțelegem impactul acesteia asupra stabilității sistemului terestru”, a declarat Ferrer. 

„Atenuarea impactului său reprezintă o componentă esențială pentru menținerea biodiversității și a climei.”