Pe ce a cheltuit AUR zeci de milioane de lei din banii publici? Amenzi, bani confiscați și contracte la secret

AEP spune că nu păstrează contractele, Curtea de Conturi confirmă că le verifică, iar AUR nu a răspuns întrebărilor Newsweek România.

Citește și: Adrian Zuckerman: „George Simion e un mincinos. AUR a votat împotriva tuturor rugăminţilor SUA"

Cum a gestionat AUR zeci de milioane de lei din banii publici: amenzi, confiscări și contracte la secret

Citește și: VIDEO Simion, conspiraționist: S-au făcut presiuni să nu ajung în SUA. Amenințare la adresa Newsweek

Analiza modului în care liderii AUR au gestionat zecile de milioane de lei de la bugetul de stat pentru subvenția partidelor politice nu aduce nimic încurajator în privința unei eventuale administrări a banului public, având în vedere numeroasele semnale date de liderii AUR că ar intra la guvernare înainte și după votul pentru învestirea Cabinetului Mureșan.

Newsweek România a încercat să afle în detaliu cine a primit banii din subvenția publică a AUR, prin ce contracte și pentru ce servicii. Am cerut Autorității Electorale Permanente copii după contracte, acte adiționale, facturi și documente justificative privind cheltuielile partidului, cu accent pe presă și propagandă, materiale promoționale și sondaje.

Răspunsul AEP a deschis o problemă mai mare decât cea de la care plecasem.

AEP: vedem documentele, apoi le dăm înapoi partidului

Autoritatea Electorală Permanentă ne-a comunicat oficial că nu deține în propria arhivă contractele, facturile și celelalte documente solicitate.

Explicația instituției este că, în timpul controlului, partidul prezintă documentele justificative, dar, după terminarea verificărilor, originalele sunt restituite formațiunii politice și nu rămân în arhiva AEP. Mai mult, AEP susține că acele contracte încheiate de partide cu furnizorii nu fac, ca atare, obiectul controlului asupra legalității finanțării partidelor.

AEP ne-a îndrumat, practic, spre AUR.

Am făcut-o.

Newsweek România a trimis partidului întrebări punctuale și a solicitat contractele și furnizorii plătiți din subvenția publică.

Până la publicarea acestui articol, AUR nu a răspuns.

Am revenit și la AEP cu un al doilea set de întrebări, mult mai precis, despre natura documentelor verificate și despre modul în care instituția poate controla legalitatea unei cheltuieli fără ca publicul să poată vedea contractul din spatele ei.

Nici la aceste întrebări nu am primit răspuns până la publicarea materialului.

Problema este că descrierea restrictivă oferită acum de AEP nu se potrivește perfect cu modul în care instituția și-a prezentat singură atribuțiile în documentele oficiale.

În raportul privind activitatea Departamentului de control, AEP arată explicit că misiunea sa nu se limitează la finanțarea partidelor, ci include verificarea modului de utilizare a surselor provenite din fonduri publice. Printre obiectivele controalelor figurează expres verificarea destinației cheltuielilor din subvenții și verificarea evidenței acestor cheltuieli.

Cu alte cuvinte, instituția verifică unde merg banii, dar contribuabilul nu poate afla de la AEP contract cu contract unde au mers.

Curtea de Conturi: noi am verificat inclusiv contractele și facturile

Răspunsul Curții de Conturi primit de Newsweek România face situația și mai interesantă.

Curtea confirmă oficial că AUR a fost auditat sistematic.

Citește și: EXCLUSIV Cine finanțează nunta de 500.000 euro a lui Simion. Pretinde că trăiește cu 250 euro/lună

În 2023 a fost controlată utilizarea subvențiilor din perioada 1 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2022. În 2024 a fost auditat modul în care partidul a folosit banii în 2023. În 2025 a fost verificat anul 2024. Pentru cheltuielile făcute în 2025, misiunea de audit începută în 2026 se afla, la data răspunsului, în etapa de valorificare a rezultatelor. raspuns CCR AUR Adresa nr. 6252…

Iar Curtea spune că auditorii au verificat în eșantion angajamente de plată, contracte, facturi, documente de recepție și alte înscrisuri justificative.

Contractele pe care AEP spune că nu le păstrează există, așadar, și au fost suficient de importante pentru ca auditorii Curții de Conturi să le examineze.

Există însă și o limitare majoră.

Curtea precizează că nu a verificat exhaustiv toate cheltuielile AUR, ci a selectat un eșantion de operațiuni și tranzacții potrivit metodologiei de audit.

Și încă ceva: confruntarea și cuantificarea eventualelor diferențe dintre ceea ce AUR a raportat AEP și ceea ce rezulta din contabilitatea analizată de Curtea de Conturi nu a constituit un criteriu distinct de audit.

În schimb, Curtea confirmă că în misiunile efectuate au fost descoperite neconformități privind utilizarea subvențiilor publice. Instituția precizează că acele constatări nu conțineau elemente care să-i determine pe auditori să concluzioneze că ar exista infracțiuni.

În 2021, AUR aproape că nu se atingea de subvenție

La început, AUR avea o abordare foarte diferită.

În 2021, partidul a înregistrat venituri de 18,27 milioane de lei din subvenția de stat, iar raportul AEP arată că, din subvenție, AUR nu a făcut alte cheltuieli decât comisioane bancar.

Totuși, controlul financiar asupra activității curente din acel an nu s-a încheiat fără probleme.

AEP a sancționat AUR cu avertisment și cu 15.000 de lei amendă și a dispus confiscarea a aproximativ 60.433 de lei, pentru încălcări ale mai multor prevederi ale Legii 334/2006. Aceste sancțiuni priveau finanțarea activității curente în ansamblu și nu trebuie confundate integral cu folosirea subvenției.

Din 2023 însă, situația banilor din subvenție devine mult mai relevantă.

Prima jumătate din 2023: 11,3 milioane de lei din subvenție și o sancțiune pentru destinația banilor

În primele șase luni ale anului 2023, AUR a înregistrat 11.310.183,51 lei venituri din subvenția de la bugetul de stat.

Cheltuielile totale ale partidului pentru perioada verificată au fost de puțin peste 3 milioane de lei.

Controlul AEP s-a terminat cu avertisment, dar și cu o amendă de 15.000 de lei pentru încălcarea art. 25 alin. (2) din Legea finanțării partidelor, articolul care stabilește destinațiile pentru care pot fi folosiți banii din subvenția de stat.

AEP a dispus și confiscarea a 17.349,19 lei.

Bani pentru materiale, iar apoi bani strânși din nou de la membri?

Peste constatările instituțiilor statului se suprapun investigațiile Newsweek România și acuzațiile formulate de foști membri AUR.

În decembrie 2025, Newsweek România a prezentat documente și mărturii ale unor foști membri care susțineau că materiale promoționale — șepci, fulare, geci, bannere și alte produse — erau achitate prin mecanismele partidului și apoi vândute către membrii organizațiilor locale.

Foștii membri au susținut că unele dintre aceste materiale fuseseră deja plătite din subvenția publică.

Newsweek a publicat și procese-verbale referitoare la bani colectați din teritoriu.

Numai din Bistrița-Năsăud, Florin Mihai Jereb, un apropiat al conducerii AUR, apare în documentele consultate de Newsweek preluând 14.030 lei, apoi 6.000 lei, iar ulterior încă 4.630 lei drept contravaloare pentru materiale electorale. În total: 24.660 lei.

Foști membri din alte județe au descris Newsweek circuite similare. AUR nu a oferit publicației un răspuns care să clarifice aceste acuzații în cadrul actualei documentări.

Și aici apare o întrebare contabilă foarte concretă.

În documentele oficiale AUR: zero lei din vânzarea materialelor tipărite în 2024

Situația veniturilor AUR publicată oficial în Monitorul Oficial pentru anul 2024 conține o rubrică explicită:

„Vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului politic”.

Suma declarată: 0 lei.

Tot zero apare la „editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă și cultură politică proprii” ca sursă de venit. AUR a raportat în schimb 108.593 lei din dobânzi și 220.112 lei la categoria „alte venituri”.

Este posibil ca partidul să considere că banii descriși de foștii membri aveau o altă natură contabilă, să conteste autenticitatea sau interpretarea documentelor ori să susțină că sumele au fost înregistrate într-o altă categorie.

Tocmai de aceea Newsweek România a cerut explicații AUR.

Partidul nu a răspuns.

Rămâne astfel întrebarea: dacă acei bani au fost încasați de reprezentanți ai partidului pentru materiale promoționale, unde se regăsesc ei în contabilitatea AUR și în ce categorie au fost declarați?

Milioanele invalidate în campanii: o categorie diferită, dar același sistem de control

Subvenția pentru activitatea curentă nu trebuie amestecată cu rambursarea cheltuielilor electorale. Sunt mecanisme juridice diferite.

Dar istoricul controalelor AEP asupra finanțării electorale a AUR adaugă context.

La alegerile locale din 2024, AUR a solicitat rambursarea a 23,06 milioane lei. AEP a validat 21,87 milioane și a invalidat 1,187 milioane lei.

Partidul a primit avertisment și o amendă de 55.000 lei, iar AEP a dispus confiscarea a 335.594,96 lei.

La scrutinul prezidențial din 2024, AEP a constatat ulterior că 1.149.469,56 lei, reprezentând cheltuieli provenite inclusiv din transferuri din subvenții, trebuiau vărsați la bugetul de stat. AUR a primit și o amendă de 10.000 lei.

La prezidențialele din 2025 situația a fost diferită: raportul AEP precizează că acea campanie a fost finanțată exclusiv din surse private, nu din subvenție. Din aproape 69,14 milioane lei solicitați pentru rambursare, AEP a validat circa 51,93 milioane și a invalidat 17,2 milioane lei, aplicând și o confiscare de 5,045 milioane lei.

AEP a putut lucra alături de Curtea de Conturi. Pentru AUR, în 2026, controlul a fost amânat

Mai apare o contradicție de practică instituțională.

În rapoartele sale mai vechi, AEP explica faptul că verificările sale și cele ale Curții de Conturi se desfășurau concomitent. Instituția spunea chiar că această suprapunere a permis o mai bună comunicare între controlori și „armonizarea punctelor de vedere”.

În 2026, AEP a procedat diferit în cazul AUR.

Președintele Autorității, Adrian Țuțuianu, a anunțat că verificările la PSD, PNL, USR, SOS România și UDMR începeau la 1 septembrie.

Pentru AUR, controlul a fost amânat până la 1 octombrie, la solicitarea partidului, deoarece Curtea de Conturi urma să înceapă propria verificare la 1 septembrie. Explicația lui Țuțuianu a fost că cele două instituții s-ar fi suprapus și ar fi „încurcat lucrurile”.

Faptul marchează o schimbare față de o practică pe care aceeași instituție o descrisese anterior drept utilă.

Și tocmai AUR este partidul de la care Newsweek încearcă acum să obțină contractele finanțate din banii contribuabililor.

Un triunghi al opacității

În acest moment, tabloul este simplu.

AUR deține contractele și documentele și nu a răspuns solicitărilor Newsweek România.

AEP spune că vede documentele în cadrul controlului, dar nu le păstrează și ne trimite la partid. La întrebările ulterioare privind mecanismul concret de verificare nu a răspuns până la publicare. raspuns AEP AUR contracte

Curtea de Conturi confirmă că examinează contracte, facturi și documente de plată și că a identificat neconformități, dar precizează că verificarea este făcută pe eșantioane, nu asupra fiecărei tranzacții, iar comparația integrală dintre raportările către AEP și contabilitatea partidului nu a constituit criteriu de audit. 

Rezultatul este o zonă pe care publicul nu o poate reconstitui singur.

Știm câți bani primește partidul.

Știm categoriile generale în care îi cheltuiește.

Știm că organismele de control au găsit nereguli.

Dar nu putem vedea, contract cu contract, cine a fost plătit, cât, pentru ce serviciu și în ce condiții.