Ce se află în „seifurile” ascunse ale Pământului? Descoperirea tulburătoare a oamenilor de știință
Sub picioarele noastre se află una dintre cele mai mari rezerve naturale de semințe de pe planetă. O analiză globală arată că, în medie, în sol se găsesc peste 5.000 de semințe pe fiecare metru pătrat. Cercetătorii au descoperit un semnal îngrijorător privind biodiversitatea.
Când se vorbește despre marile „seifuri” de semințe ale lumii, primul exemplu este de obicei Banca Globală de Semințe din Svalbard, Norvegia, unde sunt păstrate peste un milion de mostre de plante. Însă natura are propriul său seif, mult mai întins și aproape invizibil: solul de sub picioarele noastre.
Cunoscută drept „banca de semințe a solului”, această rezervă naturală este formată din semințe care ajung pe sol și rămân acolo, uneori pentru perioade îndelungate, până când condițiile permit germinarea lor. Ele pot fi transportate de vânt, apă sau animale ori pot ajunge pe sol prin căderea naturală a semințelor.
Ce se află în „seifurile” ascunse ale Pământului? Descoperirea tulburătoare a oamenilor de știință
Cercetătorii au analizat o bază de date globală care reunește 3.096 de înregistrări provenite din 1.442 de studii, realizate în 94 de țări și pe toate cele șapte continente. În total, studiile au identificat și numărat peste 35 de milioane de semințe.
Calculul cercetătorilor arată că există, la nivel global, peste 5.000 de semințe în sol pentru fiecare metru pătrat de suprafață, în medie, atunci când sunt luate în calcul diferitele tipuri de ecosisteme analizate.
Este o rezervă naturală uriașă, care poate juca un rol important în refacerea vegetației după perturbări. Practic, atunci când plantele de la suprafață dispar, semințele existente în sol pot contribui la regenerarea ecosistemului.
Dar numărul semințelor nu spune întreaga poveste.
Citește și: Cum să plantezi semințe în noiembrie ca să ai recolta bogată la primăvară. Frigul ajută germinarea
Multe semințe nu înseamnă neapărat biodiversitate
Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării este că densitatea semințelor și diversitatea speciilor nu merg întotdeauna împreună.
De exemplu, ecosistemele tropicale au prezentat o bogăție mare de specii în băncile de semințe, dar o densitate mai redusă a semințelor. În schimb, terenurile agricole au avut o densitate ridicată, dar o diversitate mai redusă a speciilor.
Cercetătorii au observat însă un alt tipar, considerat mult mai îngrijorător: băncile de semințe din habitatele neperturbate par să aibă o bogăție mai mare de specii decât cele din habitatele degradate.
Acest rezultat sugerează că pierderea biodiversității provocată de activitățile umane nu se vede doar în vegetația de la suprafață. Ea pare să se reflecte și în rezerva de semințe ascunsă în sol.
Citește și: Au eliberat 200 de rațe pe câmp, iar rezultatul i-a uimit pe toți. Ce s-a întâmplat după doar două luni
Un „seif” natural care ar putea fi deja afectat
Băncile de semințe din sol sunt importante tocmai pentru că pot ajuta ecosistemele să se refacă după perturbări. Însă dacă habitatele degradate au și o diversitate mai redusă a semințelor, capacitatea lor de regenerare naturală poate fi limitată.
Cercetătorii subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu atenție și că există o incertitudine considerabilă în estimările globale. Totuși, tiparul observat este suficient de important pentru a ridica semne de întrebare cu privire la cât de mult se poate baza natura pe propriile rezerve pentru a recupera biodiversitatea pierdută.
Astfel, adevăratul „seif” al plantelor nu se află doar într-o construcție specială din nordul îndepărtat. O parte uriașă a patrimoniului vegetal al planetei se află chiar sub noi, în sol. Iar cercetarea arată că și această rezervă naturală poartă deja urmele degradării ecosistemelor, se arată într-un material sciencealert.com.
