România a trimis o delegație oficială la o competiție de lupte din Rusia. Invitați de un apropiat al lui Putin
Răzvan Lucian Pîrcălăbu, președintele Federației Române de Lupte, alături de cei doi vicepreședinți ai federației, au participat, în perioada 25 ianuarie – 1 februarie, la Campionatul Internațional de Lupte Libere „Cupa Ivan Yarygin”, desfășurat la Krasnoyarsk, Federația Rusă.
Prezența delegației române a avut loc ca urmare a invitației adresate de Mikhail Mamiashvili, președintele Federației Ruse de Lupte.
Mamiashvili conduce federația din 1997, este fost campion olimpic la lupte greco-romane și este considerat un apropiat al cercurilor de putere de la Kremlin.
De-a lungul timpului, a fost decorat în repetate rânduri de statul rus prin decrete semnate de Vladimir Putin, inclusiv cu distincții de rang înalt precum Ordinul „Pentru Merit față de Patrie”.
Citește și: România, singura țară din UE prezentă oficial la un concurs de gimnastică sponsorizat de ruși
Deși nu este militar de carieră, Mamiashvili a primit grade onorifice în structuri asociate statului rus, ilustrând integrarea sa simbolică în elita politică și instituțională a Federației Ruse. Profilul său reflectă fidel modelul rusesc de fuziune între sport, putere politică și influență de stat, sportul fiind utilizat constant ca instrument de legitimare și proiecție externă.
Este unul dintre cei mai activi propagatori ai narativului rusesc și al propagandei Kremlinului.
Citește și: Cum face România jocurile Rusiei în sport. Ce impact are Foreign Malign Influence în războiul hibrid
O competiție fără concurenți din UE
Cupa Ivan Yarygin din acest an s-a desfășurat într-un context geopolitic extrem de sensibil. Majoritatea statelor europene au ales să nu participe, în linie cu pozițiile ferme adoptate la nivel continental privind competițiile sportive organizate în Federația Rusă sau de entități rusești, ca urmare a agresiunii militare împotriva Ucrainei.
Participarea europeană a fost limitată la câteva excepții, precum Turcia sau Azerbaidjan, state care nu s-au aliniat complet poziției dominante în Europa. În acest context, România s-a remarcat ca singura delegație prezentă la nivel de federație națională europeană, fără a avea însă niciun sportiv înscris în competiție.
Această situație este cu atât mai surprinzătoare cu cât deplasarea nu a avut o componentă sportivă propriu-zisă, ci exclusiv una instituțională și simbolică.
Rușii au apreciat prezența delegației României
Semnificația politică a prezenței românești a fost subliniată chiar la deschiderea oficială a competiției, pe 28 ianuarie, de către Natalia Yarghina, prim-vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte, care a salutat explicit delegația României în discursul său:
„Federația Internațională are 21 de membri, dintre care cinci au venit la turneu, inclusiv trei vicepreședinți. Chiar și la campionatele mondiale, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Oamenii iubesc Krasnoyarsk și adoră să fie aici. O delegație condusă de președintele federației române de lupte a venit pentru prima dată și, până acum, sunt încântați. Din păcate, echipa României nu a putut participa; în doar câteva zile, vor începe un turneu de clasament în Croația”.
Această mențiune publică, în lipsa oricărei participări sportive românești, evidențiază valoarea simbolică și propagandistică a prezenței delegației în contextul eforturilor Federației Ruse de a demonstra o aparentă normalizare a relațiilor internaționale în sport.
Citește și: Lupte: O româncă, medalie de aur la Ranking Series Zagreb 2026
România, din nou în postura de „idiot util”
Prezența delegației Federației Române de Lupte la Krasnoyarsk se înscrie într-un șir de episoade controversate, în care oficiali sportivi români au participat la evenimente organizate în Federația Rusă sau sub patronajul unor entități apropiate regimului de la Moscova.
La finalul anului trecut, Irina Deleanu, președinta Federației Române de Gimnastică Ritmică, a fost prezentă la competiții organizate de oligarhi ruși sau la evenimente care au marcat revenirea sportivilor ruși în competiții internaționale — manifestări evitate sistematic de majoritatea oficialilor sportivi europeni.
În acest context, România riscă să fie percepută drept un actor vulnerabil la instrumentalizare, un „idiot util” care validează prin prezență instituțională strategii de influență și propagandă ale Moscovei.
Poziția statului român, ignorată
În mod repetat, oficiali ai statului român, în special din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, au făcut apel la prudență maximă în ceea ce privește conduita mediului sportiv românesc în relația cu state problematice din punct de vedere geopolitic și al securității.
Conform recomandărilor oficiale, federațiile sportive și Agenția Națională pentru Sport au obligația de a se consulta cu MAE atunci când se analizează participarea la competiții desfășurate în state precum Federația Rusă, Coreea de Nord, Iran sau în alte zone de conflict ori potențial conflict.
Poziția statului român este fermă: regimul de la Moscova utilizează inclusiv sportul ca instrument de promovare a intereselor sale strategice, iar separarea sportului de obiectivele politice ale Kremlinului este, în acest context, iluzorie.
Oficialii români au reamintit constant realitatea dramatică a agresiunii ruse — copii răpiți, distrugeri masive, atacuri asupra civililor — subliniind că aceste aspecte țin de valori fundamentale și de umanitate, care trebuie sancționate în toate domeniile, inclusiv în sport.
Deși unii sportivi, în special tineri, pot să nu conștientizeze pe deplin aceste dimensiuni, responsabilitatea revine federațiilor, care au obligația de a informa sportivii și părinții și de a se asigura că deplasările în state nerecomandate sunt precedate de consultări instituționale clare cu MAE.
