Pentru ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, aceste centre reprezintă noua „zonă roșie“, însă acesta susține că, „fiind în zone care sunt izolate, atunci le depistăm precoce și putem să le controlăm“.
Pe de altă parte, președinta Autorității pentru Persoane cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), Mădălina Turza, a prezentat, în 11 mai, un raport privind sistemul de asistență socială în perioada stării de urgență.
Aceasta a arătat că 10 la sută dintre decesele înregistrate la nivel național s-au produs în centrele pentru vârstnici și pentru persoane adulte cu dizabilități – 98 de decese în centre, dintre cele 961 de decese la nivel național, câte erau anunțate în 10 mai, iar numărul celor infectați se ridica la 928 de persoane (din care 21 de copii), din totalul de 15.362. În total, în sistemul de asistență socială se află 57.034 de beneficiari: copii, adulți cu dizabilități și vârstnici.
Raportul ANDPDCA a prezentat și o serie de probleme cu care s-a confruntat sistemul de protecție, parțial din cauza lipsei de colaborare a direcțiilor de sănătate publică (DSP) cu direcțiile de asistență socială, în ciuda prevederilor Ordonanței Militare 8.
Legea stipula că „se asigură testarea beneficiarilor și a întregului personal din serviciul social“, dacă există simptomatologie specifică infectării cu Covid-19 sau informații din care să rezulte contactul cu o persoană infectată.
Ce au reclamat, în schimb, direcțiile de asistență socială: în Vrancea, șefii de centre ar fi aflat din presă rezultatele la testele pentru infectarea cu coronavirus ale rezidenților și angajaților, în loc să le afle de la DSP.
În alte județe, precum Covasna, Alba, Arad, Buzău, angajații au fost nevoiți să intre într-o tură suplimentară, pe lângă cele 14 zile de izolare obligatorie la locul de muncă, pentru că au întârziat rezultatele testelor.
În Argeș, Dolj, Hunedoara, Galați, Olt, Vaslui, angajații au intrat în tura de 14 zile fără să știe rezultatele testării, ceea ce a dus, în unele centre, la infectarea rezidenților.
Cel mai recent exemplu de acest fel, din 10 mai, este cel de la Neamț, unde sunt 19 copii, 100 de adulți și 70 de angajați infectați.
Mădălina Turza, șefa ANDPDCA, a acuzat DSP-urile că au testat cu întârziere angajații și rezidenții, ceea ce a dus la apariția unor focare - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
În Bihor, Direcția de Sănătate Publică ar fi refuzat să facă teste angajaților, din lipsă de bani („absența resursei bugetare“), iar, la Cluj, DSP ar fi cerut centrelor să plătească testele pentru coronavirus din banii lor.
Totodată, au fost probleme și cu metodologia de testare: abia în 30 aprilie, Institutul de Sănătate Publică a publicat o metodologie prin care a recomandat testarea cu prioritate și a persoanelor cu dizabilități simptomatice din centre și a angajaților (la aceștia, recomandarea este ca testarea să se facă de două ori pe lună). Anterior, metodologia se referea doar la angajații din centrele pentru vârstnici.
Newsweek România a cerut un punct de vedere din partea Ministerului Sănătății, în subordinea căruia se află direcțiile de sănătate publică, însă nu l-a primit până la închiderea ediției.
De asemenea, pentru a împiedica răspândirea epidemiei, din 14 aprilie, angajații din centre au fost izolați la locul de muncă: aceștia au fost în ture de câte 14 zile, urmate de alte 14 zile în izolare ladomiciliu.
În timpul stării de alertă, toate aceste centre vor trebui să rămână deschise și să fie luate măsuri de izolare a angajaților „pe perioada prezenței la serviciu”.
Anterior, federațiile care reprezintă furnizorii privați de servicii (FONSS, FONPC, Federația Dizabnet) au semalat că angajații se pot confrunt cu probleme dacă vor fi izolați la locul de muncă (de exemplu, famillile monoparentale), cerând și „suportul financiar corect pentru cheltuielile suplimentare”“
La Galați, 80% din decese, la centre pentru vârstnici
O altă problemă a fost și eșecul dezinstituționalizării, așa cum arată raportul. Deși România avea ca termen 2020 pentru închiderea instituțiilor de tip clasic, această obligație nu a fost îndeplinită.
Din această cauză, de exemplu, la Sasca Mică, Suceava, 242 de rezidenți îngrijiți în centru au fost infectați cu coronavirus. De altfel, Suceava este județul cu cel mai mare număr de persoane infectate și decese.
Nici în centrele pentru vârstnici situația nu este mai bună: un exemplu de gestionare dezastruoasă a cazurilor de coronavirus este la Galați, unde peste 80 la sută din decesele din județ au fost ale vârstnicilor din centre.
În cazul celor două centre – Sf. Ilie (privat) și Sf. Spiridon (gestionat de Primărie), sunt în derulare și anchete penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor.
Plângere pentru discriminare
O altă situație semnalată de raport se referă la tratamentul rezidenților: astfel, în centre precum Sasca Mică (Suceava), Paclișa (Hunedoara), Păstrăveni (Neamț), rezidenții infectați cu coronavirus sunt tratați în centre, în vreme ce angajații sunt tratați în spital.
La Hunedoara, autoritățile au decis să-i trateze pe rezidenți în centru și nu în spital, dând vina pe comportamentul pacienților, iar la Suceava au refuzat internarea pe motiv că sunt prea mulți infectați, susține raportul.
De altfel, Centrul de Resurse Juridice a depus o plângere pentru discriminare la CNCD, după ce „cadre medicale ale Spitalului Județean Deva au refuzat îngrijirea acestor pacienți, iar directorul DGASPC a făcut demersurile pentru a îi transfera înapoi în centru.
În același timp, administratorul județului a declarat că «aceste persoane nu sunt compatibile cu spitalizarea»“.
STUDII: Copiii vulnerabili, loviți de criza Covid-19
Două rapoarte ale Unicef și Salvați Copiii prezintă situația din comunitățile vulnerabile, acolo unde criza Covid-19 a adâncit oamenii în sărăcie.
O cercetare efectuată de Salvați Copii între 22 și 25 aprilie, în care au fost implicate 513 familii vulnerabile ai căror copii sunt benficiari ai programelor organizației, a arătat că peste 40 la sută dintre copii nu au beneficiat de școala online, 37 la sută dintre familii nu au putut procura produse sau alimente de strictă necesitate, iar 23 la sută nu au putut asigura copiilor medicamentele necesare.
Un alt studiu, realizat de Unicef, împreună cu ANDPDCA și alte șase organizații, a arătat că oamenii vulnerabili au rămas fără acces la sănătate, în timpul stării de urgență, pentru că ei nu au mijloacele pentru a accesa telemedicina.
Copiii din familii sărace, de etnie romă, copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și copiii cu dizabilități sunt cei mai afectați de epidemia de coronavirus.
Ei trăiesc în gospodării multigeneraționale ori în familii monoparentale, unde, cel mai adesea, părinții au rămas fără muncă și fără venituri, unde violența domestică este frecventă.
Studiul a fost efectuat în 12 comunități din județele județele Bacău, Brașov, Ilfov și Dolj.
____________________
Citește și
Când ar putea fi gata primul vaccin împotriva coronavirusului, SARS-COV 2
Antiinflamatoarele în contextul COVID-19. Ce este demonstrat și ce nu
Cât de corecte sunt datele despre mortalitatea SARS-COV-2
Cum poate fi repornită economia, după ce PSD a golit trezoreria
Liberalii, sub asediul PSD, CCR și al Avocatului Poporului. Cine decide data alegerilor
Oficiul pentru Achiziții Centralizate, creat de Dăncilă, a luat doar hârtie înainte de pandemie
VIDEO Infodemia tâmpește România. Minciunile despre COVID-19
Operațiunea vacanța de vară. Unde putem merge și cum
Școala online va bântui și la toamnă
PSD nu a putut deschide Biblioteca Virtuală, care ar fi ajutat elevii, în pandemie
Efecte psihologice ale pandemiei de coronavirus. Explicațiile experților
Starea de urgență versus starea de alertă. Legi care încing spiritele
Pandemiile, specialitate chinezească
Antecedentele mortale ale Chinei în materie de sănătate mondială
_______________________
