Cum au fost păgubiți la pensie pensionarii cu grupe de muncă? Ce perioade au devenit necontributive?

Marea recalculare a pensiilor a stârnit un val de controverse, mai ales în rândul pensionarilor care au lucrat în aceste condiții speciale și care nu au beneficiat de o majorare substanțială a pensiei lor în 2024.

Unul dintre aspectele cel mai dezbătute este legat de cum se reflectă perioada lucrată în grupe de muncă sau în condiții speciale în calculul pensiilor.

Recalcularea pensiilor pentru pensionarii cu condiții speciale și grupe: De ce nu primesc mai mult?

Legea prevede că pentru perioadele în care angajații au muncit în grupe de muncă I sau II, ca și pentru cei care au lucrat în condiții deosebite, există un stagiu suplimentar de cotizare.

Totuși, pe legea nouă, acest stagiu suplimentar nu mai este considerat contributiv în calculul pensiilor, iar acest lucru a ridicat nemulțumiri în rândul pensionarilor care se simt nedreptățiți. 

Noua lege a pensiilor din septembrie 2024 spune: Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă, necontributiv, perioadele suplimentare la vechimea în muncă/stagiul de cotizare prevăzute la art. 15 din lege. Un singur cuvânt a schimbat tot.

Pentru a înțelege mai bine impactul acestei reglementări asupra pensionarilor, să luăm exemplul unui pensionar care a muncit între 1993 și 1997 în condiții speciale, în cadrul unei unități miniere. pensionarul și-a spus povestea pe un grup.

Citește și: Pensionarii cu pensie mai mică de 3.000 lei primesc o nouă gratuitate. La ce folosește beneficiul

Acesta a lucrat în condiții grele, având un salariu variabil, dar însoțit de sporuri de vechime și sporuri pentru condițiile speciale de muncă.

Începând din 1993, salariul său realizat lunar a fluctuat între aproximativ 35.000 și 43.000 de lei în primele luni, iar în următorii ani venitul său lunar a crescut, înregistrându-se în unele luni valori de până la 180.000 de lei.

Cât au contat sporurile?

În plus, pensionarul a beneficiat de sporuri adiționale pentru condițiile grele de muncă, sporuri care au avut un impact semnificativ asupra veniturilor sale.

Totodată, angajatul a plătit contribuții mai mari la asigurările sociale (CAS) datorită condițiilor speciale de muncă.

La pensionare, însă, acesta nu a primit o recalculare adecvată a pensiei sale, având în vedere că perioadele de muncă în grupe speciale nu mai sunt considerate contributive.

Citește și: Haos cu pensiile militare. Ministrul apărării refuză să le crească în 2025. Ce soluție are Bolojan?

Chiar dacă a lucrat într-un mediu cu risc crescut și a plătit contribuții mai mari, stagiul suplimentar de cotizare pentru acele perioade este considerat necontributiv în cadrul noii legi a pensiilor.

Astfel, el nu beneficiază de un punctaj suplimentar, iar pensia sa nu reflectă corect eforturile și contribuțiile pe care le-a adus la sistemul public de pensii.

În general, un pensionar care a lucrat între 30-35 de ani în minerit sau în grupele de muncă ar avea o pensie semnificativă, dar recalcularea poate duce la o valoare mai mică dacă stagiile suplimentare nu sunt recunoscute ca fiind contributive, așa cum este cazul în noua lege a pensiilor.

Pensie mică

Punctajul de pensie ar fi probabil undeva între 2 și 3 puncte pe an, în funcție de istoricul său salarial. Calculul exact al pensiei depinde de valoarea punctului de referință, care este de aproximativ 81 lei în prezent.

, pensia estimată ar fi de aproximativ 2.000-3.000 lei pe lună (în funcție de vechimea completă de cotizare și de punctajul anual acumulat).

Totuși, în cazul recalculării, dacă nu se iau în considerare stagiile suplimentare de cotizare din grupele de muncă (care nu sunt considerate contributive), pensia finală ar putea fi mai mică decât cea dorită de pensionar, chiar dacă a muncit în condiții dificile și a contribuit mai mult la sistemul de pensii.

Cum se reflectă contribuțiile pentru grupele de muncă în sistemul pensiilor?

Înainte de anul 2001, sistemul de asigurări sociale (CAS) pentru angajații din grupele I și II de muncă era mai mare decât pentru cei care lucrau în condiții normale.

De exemplu, între 1992 și 1999, CAS-ul pentru salariații din grupa I de muncă era de 35%, iar pentru cei din grupa a II-a de muncă era de 30%.

Acești angajați au plătit, așadar, o cotizație mai mare pentru aceleași drepturi de pensie, lucru care ar fi trebuit să se reflecte în recalcularea pensiilor lor.

Citește și: Șefa CSM, cu 57.000 lei salariu, despre tăierea pensiilor speciale: „Nu suntem egali”

Cu toate acestea, noile reglementări nu au ținut cont de acest aspect, iar pensionarii care au lucrat în aceste condiții nu au primit sumele suplimentare pe care le așteptau.

Începând cu 1999 și până în 2001, sistemul a continuat să aplice cote mai mari de contribuție pentru condițiile speciale de muncă, cu valori de 40% pentru condiții deosebite și 45% pentru condiții speciale.

Însă, în ciuda acestui fapt, recalcularea pensiilor nu a fost realizată ținând cont de aceste contribuții mai mari, iar stagiul suplimentar de cotizare a fost considerat necontributiv, spre nemulțumirea pensionarilor.

Citește și: Mesaj dur pentru pensionari: Dacă creștem pensiile nu le mai putem plăti. Riscăm falimentul

În concluzie, pensionarii care au lucrat în condiții grele sau în grupe de muncă se află într-o situație complicată, deoarece recalcularea pensiilor nu a reflectat corect contribuțiile lor suplimentare.

Chiar dacă au plătit o cotizație mai mare la CAS și au avut un stagiu suplimentar de cotizare, acest stagiu nu este considerat contributiv, ceea ce le afectează pensia.