Peste 87.000 de adulți și minori dispăruți în 30 de ani. Ministerul de Interne ascunde informații

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 20.07.2020 - 09:47
Foto: getstem.com.au

În 30 de ani, în România au dispărut nu mai puțin de 87.018 de persoane. Dintre acestea, în cazul a 54.689 de persoane autoritățile au dispus revocarea căutărilor.

SHARE

Asta înseamnă că ele au fost găsite de autorități, de rude, s-au întors singure sau, în unele cazuri nefericite, au fost găsite decedate.

Există și situația, la fel de nefericită, în care unele persoane în cazul cărora au fost revocate acțiunile de căutare su fost identificate în cadrul unor rețele de trafic de carne vie din străinătate.

Datele au fost comunicate, în data de 7 iulie, de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), sub semnătura ministrului Marcel Vela, drept răspuns la o întrebare adresată de deputatul USR Nicolae-Daniel Popescu referitoare la situația copiilor dispăruți.

Nicolae-Daniel Popescu, deputat USR

Popescu este și membru în Comisia parlamentară de anchetă privind copii dispăruți, înființată în luna marti a.c. și care, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, a început audierile abia în urmă cu trei săptămâni.

Datele sunt valabile pentru intervalul 1 ianuarie 1990- 25 iunie 2020.

Informații detaliate...

Potrivit datelor puse la dispoziție de către MAI, din totalul de 87.018 de persoane declarate drept dispărute în intervalul sus-menționat, 40.484 sunt de sex masculin, iar 46.534 de sex feminin.

Dintre ele, 54.214 sunt minori, iar 32.804 au vârsta de peste 18 ani.

În categoria 18+ sunt cele mai multe persoane dispărute, respectiv 32.813 (19.348 bărbați și 13.456 femei). În 30.346 dintre cazuri căutarea a fost revocată de către autorități, ceea ce înseamnă că în prezent 2467 persoane sunt în continuare căutate.

Cele mai multe cazuri de minori declarați dispăruți sunt în categoria de vârstă 14-18 ani, respectiv 35.558 persoane. Este vorba de 23.773 de fete și 11.785 de băieți.

În cazul fetelor, în 23568 cazuri căutarea a fost revocată, ceea ce înseamnă că doar 205 persoane mai sunt căutate, iar în cazul băieților din aceeași categorie de vârstă doar 54 de persoane mai sunt căutate, în 11.731 dintre cazuri fiind revocată căutarea.

În categoria de vârstă 10-14 ani, MAI a raportat 16.439 de cazuri de persoane dispărute (7801 băieți și 8638 fete)

1804 de cazuri de persoane dispărute sunt în categoria de vârstă 5-10 ani. 1325 sunt băieți și 479 fete.

Nu în ultimul rând, în categoria 0-5 ani sunt cele mai puține cazuri de persoane dispărute: 411 persoane (225 băieți și 186 fete)

În cazul ultimelor categorii de vârstă numărul cazurilor în care căutarea fost revocată a fost: 404 revocate din 411 cazuri (în categoria 0-5 ani)- doar 7 persoane mai sunt căutate; 1796 din 1.804 (5-10 ani)- 8 persoane; 16.404 din 16439 (10-14 ani)- 35 de persoane.

Cele mai multe persoane au dispărut din București (15.170 cazuri). Pe locul doi este județul Constanța (5797 cazuri), urmat de județul Iași (5447) și Suceava (3218). Cele mai puține persoane au dispărut din Covasna, 483.

...și nu prea

Informațiile transmise de Ministerul de Interne deputatului USR Nicolae-Daniel Popescu sunt incomplete.

În primul rând, MAI a transmis doar numărul de cazuri de persoane dispărute în 1990, respectiv 27. Intervalul 1991- 2001 este o enigmă, deoarece MAI nu i-a pus la dispoziție deputatului USR nicio informație.

Este greu de crezut că autoritățile nu au aceste statistici din moment ce Ministerul de Interne i-a transmis deputatului USR situația revocării dispozițiilor de căutare în fiecare an în parte.

Astfel, în perioada 1990- 2001 nu a fost revocată nicio dispoziție de căutare.

În 2002 au fost 358 de revocări, în 2003 au fost 453, în 2004 au fost 508, 570 (2005), 1820 (2006), 3927 (2007), 5.106 (2008), 4925 (2009), 4979 (2010), 5132 (2011), 4.928 (2012), 5147 (2013), 5502 (2014), 6296 (2015), 6619 (2016), 6564 (2017), 7526 (2018), 9629 (2019), 4664 (în primele 6 luni ale lui 2020).

Răspunsul primit de la MAI de către deputatul USR Nicolae- Daniel Popescu

 

Comunicare defectuoasă

Newsweek România l-a contactat pe deputatul USR Nicolae-Daniel Popescu pentru a discuta despre răspunsul primit de la MAI. El a reclamat inconsistența informațiilor furnizate.

„Nu sunt deloc mulțumit de răspunsul primit din cel puțin două considerente. Datele nu sunt lizibile în formatul scanat în care mi-au fost trimise de minister. Am făcut o revenire și așteptăm datele într-un tabel, care să poată fi editat. În al doilea rând nu am fost informat în legătură cu cazurile clasate”, a spus Nicolae- Daniel Popescu.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că MAI refuză să dea publicității nămărul de cazuri nerezolvate sau cele în care persoana dispărută a fost identificată ca victimă a unei rețele de trafic de carne vie, motiv pentru care dosarul de dispariție a fost clasat.

Deputatul USR ne-a precizat însă că, la nivelul Comisiei parlamentare de anchetă, datele cu cazurile de dispariție pe ani au venit, însă ele nu au fost furnizate de Ministerul de Interne, ci de ONG-urile care monitorizează acest fenomen.

Nicolae- Daniel Popescu a adăugat că, în scurt timp, va da publicității aceste cifre în integralitatea lor, pentru că au caracter nesecret.

Comisie de anchetă

Comisia parlamentară de anchetă a situației dispariției de copii a fost înființată în luna martie, la inițiativa deputatului PNL, Adriana Săftoiu.

Potrivit hotărârii de înființare Comsiai ar fi trebuit să prezinte un raport la începutul lunii august, însă termenul va fi prelungit.

Zilele trecute, Adriana Săftoiu, care este vicepreședinte al Comisiei de anchetă, a publicat pe pagina de Facebook informații despre audierile care au debutat, după cum spuneam, în urmă cu trei săptămâni.

Redăm postarea integrală a deputatului PNL:

„Comisia de anchetă pentru copiii dispăruți, pe care am propus-o Camerei Deputaților şi care a fost aprobată în martie, a început audierile de trei săptămâni.

Ultima audiere a fost şocantă ca informații şi concluzii.

Astăzi (vineri- n.red), în afara audierilor, am avut o altă întâlnire cu un ONG care se ocupă de trafic de persoane.

Informațiile au venit să confirme şi să adauge la ceea ce au spus în ultima audiere alte două ONG-uri care sunt implicate în combaterea acestui flagel.

Plecând de la informația primită la prima audiere din cadrul Comisiei - unde reprezentantul MAI a afirmat că 40 la sută dintre copiii dispăruți (plecare voluntară cu recidivă) provin din DGASPC - am mers pe firul informației.

La cea de-a treia audiere, ONG-urile invitate la audieri au relatat că există DGASPC-uri (ne-au fost nominalizate judeţele în cauză) care furnizează “marfă” pentru reţelele de trafic de persoane, respectiv prostituţie şi/sau cerşetorie.

Reţelele sunt aproape imposibil de destructurat, fiind o încrengătură între <<instanţe, poliţie, politicieni>>, conform afirmațiilor de la audieri.

Ne-au fost prezentate cazuri concrete, unde dosarele sunt fie dosite, fie clasate pe motiv că minora a consimțit sexul.

România figurează în multe rapoarte internaționale ca țară-sursă în Europa pentru trafic de persoane. A fost și o instituție arătată cu degetul (mă abțin încă să o nominalizez până va fi și aceasta audiată), rolul ei fiind să promoveze o strategie şi să acţioneze în sensul combaterii traficului de persoane.

Din ceea ce s-a afirmat în audieri și în discuțiile purtate cu reprezentanți ai societății civile care acţionează pentru combaterea traficului, instituția respectivă stopează demersurile acoperind “peştii mari de ape tulburi” (am citat din audieri).

Acum câteva zile, a fost făcut public un raport al UK pe acest subiect. România figurează acolo cu o reţea de trafic care operează pe teritoriul UK.

Cooperarea cu instituţiile din România pare a fi inexistentă sau total ineficientă și formală.

Nu ştiu care va fi finalul acestor audieri, dar e imposibil să mă fac că nu aud ceea ce se spune şi că nu văd documentele.

Cred că subiectul ar trebui inclus, de urgenţă, între priorități, pe agenda instituțiilor statului.”

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.