Anglia crește vârsta de pensionare la 68 ani. Nemții, la 67 de ani. De ce România e condamnată să facă la fel?

În toată Europa se pregătește o reformă puternică a sistemului de pensii. Ca și România, Europa se confruntă cu o creștere a numărului de pensionari în același timp cu creșterea speranței de viață. 

Numărul angajaților scade și în curând pensionarii vor ajunge la paritate cu cei care au locuri de muncă.

Un studiu arată că în România, pensia va ajunge la doar 30% din salariu în 2040, dață de 46% cât e acum.

În acest context, Germania și Anglia au decis să crească vârsta de pensionare. Mai devreme sau mai târziu, România va face la fel.

Anglia crește vârsta de pensionare la 68 ani. Nemții, la 67 de ani. De ce România e condamnată să facă la fel?

Sistemele de pensii din Europa sunt supuse unor presiuni: Marea Britanie majorează vârsta de pensionare, iar în Germania dezbaterea se intensifică, în timp ce țări precum Belgia și Polonia demonstrează arată cât de diferit abordează Europa problema pensionării, scrie presa germană consultată de Newsweek.

Guvernul britanic se îndreaptă spre o vârstă de pensionare mai mare

Vârsta legală de pensionare în Regatul Unit este în prezent de 66 de ani și urmează să crească la 67 de ani până în 2028, iar pe termen lung chiar la 68 de ani.

Citește și: Sistemul de pensii se poate prăbuși. Pensionarii, condamnați la sărăcie dacă nu cresc contribuțiile

Contextul este dat de speranța de viață în creștere și de presiunile tot mai mari asupra bugetului de stat. Pentru generațiile mai tinere, asta înseamnă că pensionarea se amână tot mai mult.

Și Germania se află sub presiune: vârsta de pensionare crește la 67 de ani până în 2031, iar o dezbatere privind pensionarea la 70 de ani este deja în curs.

Fără reforme, se profilează fie contribuții mai mari, fie pensii mai mici, fie o vârstă de pensionare mai târzie.

Ministrul federal al muncii, Bärbel Bas, a subliniat recent că o „condiție” esențială pentru un sistem de pensii funcțional este „o piață a muncii sănătoasă”. Deci, este decisiv ca cât mai mulți oameni să fie angajați și să contribuie la fondul de pensii.

Principalii factori determinanți în ambele țări sunt îmbătrânirea populației, speranța de viață în creștere și presiunile financiare asupra sistemelor de pensii.

Abordări diferite privind sistemul de pensii în Europa

Belgia se confruntă cu proteste împotriva reformelor, Polonia menține vârste de pensionare scăzute în ciuda riscurilor.

Citește și: Ministrul muncii schimbă data la care se dau ajutoarele la pensie. Casa de Pensii confirmă problemele

Belgia:

Vârsta de pensionare va crește la 67 de ani până în 2030

Pensionarea anticipată este posibilă, în anumite cazuri, de la 60 de ani (în cazul unei perioade lungi de cotizare)

Vârsta medie de pensionare este în prezent de aproximativ 63 de ani

Proteste masive împotriva reducerilor planificate

Guvernul mizează pe măsuri de austeritate și stimulente pentru prelungirea vieții active. În același timp, Belgia demonstrează că opoziția politică poate încetini considerabil reformele.

Polonia:

Vârsta de pensionare: 60 de ani (femei), 65 de ani (bărbați)

Reforma privind majorarea vârstei la 67 de ani a fost anulată în 2017

Marea majoritate dorește să se pensioneze cât mai devreme

Polonia demonstrează că: considerentele politice legate de alegători pot prevala asupra necesităților economice, cu riscuri pe termen lung pentru sustenabilitatea sistemului.

Citește și: Guvernul anunță oficial cu cât cresc pensiile în 2027, 2028 și 2029? Cât va fi pensia medie?

Ce înseamnă acest lucru pentru angajați?

• Este tot mai probabil ca perioada de activitate profesională să se prelungească
• Pensia privată și cea ocupațională capătă o importanță tot mai mare
• Tranzițiile flexibile (muncă cu jumătate de normă, pensionare mai târzie) devin tot mai importante
• Planificarea din timp devine esențială

Experții financiari avertizează din ce în ce mai des împotriva unei dependențe excesive de pensia de stat. O tendință care se observă deja în Marea Britanie.

Marea Britanie: un semn prevestitor pentru Europa?

Evoluția din Regatul Unit arată în ce direcție s-ar putea îndrepta și alte țări. Renunțarea treptată la limitele fixe de pensionare și revizuirea periodică a vârstei de pensionare fac sistemul mai flexibil, dar și mai greu de planificat pentru angajați.

Un lucru este clar: vârsta de pensionare devine din ce în ce mai mult o variabilă dinamică, orientată către speranța de viață, finanțele publice și piața muncii. Marea Britanie servește astfel ca un fel de indicator timpuriu pentru reformele care devin tot mai probabile și în Germania și în alte state europene.

Pentru angajați, acest lucru înseamnă în primul rând un lucru: în viitor, pensionarea nu va mai începe la o dată fixă, ci va deveni o variabilă mai individuală și mai susceptibilă de modificări politice.

Ce se întâmplă în România?

Bolojan a început primele reforme. Magistrații se vor pensiona la 65 de ani după o perioadă de tranziție. Urmează reforma pensiilor militare și ale polițiștilor unde, de asemenea, se urmărește creșterea vârstei de pensionare.

E foarte posibil ca acest lucru să nu fie suficient. Așa că sunt doar 2 posibilități pentru România: creșterea vârstei de pensionare sau o pensie mai mică (fie prin anularea indexărilor, devalorizarea pensiilor prin inflație etc)