Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu, blesteamă prelaţii Mănăstirii Frăsinei. BOR aprobă, cu obiecţii

„Noi, Irineu, din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, împreună cu starețul Protos. Onisifor și membrii Consiliului Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei (Arhim. Ioanichie, Arhim. Ioachim, Ierom. Iachint, Ierom. Victorin, Ierom. Ilarion, Ierom. Ghervasie, Ierom. Hristofor), uniți într-un singur gând, astăzi, 10 ianuarie 2023, am analizat situația anticanonică creată împotriva legământului cu blestem pus de Sfântul lerarh Calinic, prin construirea bisericii pe locul unde a fost așezată piatra de legământ cu blestem.

citeşte şi: Nu doar ÎPS Teodosie „zboară” pe autostradă. Un preot a fost prins în Franța cu 199 km/h

Am constatat că, deși piatra a fost ridicată în condiții de constrângere comunist-atee, totuși blestemul a rămas neschimbat. Datorită acestei situații, mulți monahi și clerici, părinți din mănăstirea Sfântului Ierarh Calinic au încălcat acest legământ. Însăși construcția bisericii s-a făcut din neascultare și încălcarea blestemului Sfântului Calinic."

Prin purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu, Patriarhia Română a reacţionat.

 Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis miercuri că Mitropolia Olteniei a luat "o decizie bună", pentru menţinerea ordinii interioare a Mănăstirii Frăsinei din Vâlcea, prin interzicerea participării monahilor la slujbele de la biserica din apropiere, dar a criticat limbajul "excesiv arhaic", "ermetic", "sever şi anacronic" din mesajul Mitropoliei şi a subliniat că "blestemul" nu face parte din poruncile şi sfaturile evanghelice.

Reacţia sa vine după ce, într-un document semnat de Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi de stareţul Mănăstirii Frăsinei din judeţul Vâlcea, apărut în spaţiul public, au fost interzise slujbele într-o biserică din apropierea mănăstirii, lăcaş de cult care ar fi fost ridicat pe un loc 'blestemat' de Sfântul Ierarh Calinic.

citeşte şi: A murit Preafericitul Irineu, fost Patriarh al Ierusalimului. Demis, după o afacere cu terenuri

"Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah", arată purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, conform Agerpres.

Bănescu adaugă faptul că 'raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice'.

El critică referirile la 'blestem', chiar dacă este vorba de respectarea unei hotărâri luate de un sfânt ierarh.

"Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă', mai arată Vasile Bănescu.

Reprezentantul Patriarhiei dă ca exemplu situaţia de la anumite mănăstiri, precum la muntele Athos.

"Raţiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Fireşte, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se şi pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta", afirmă el.

El spune că Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar 'decizia bună pe care a luat-o spre binele şi ordinea internă a Mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieţii duhovniceşti a monahilor care au dorit să trăiască acolo'.