Legea care nu le mai permite pensionarilor să aibă și pensie și salariu a lăsat foarte multe posturi libere în administrația publică. Foarte multe instituții se plâng din cauza faptului că au rămas fără specialiști din cauza legii care nu le mai permite să obțină mai multe venituri de la stat.
Măsura a fost dată la sfârșitul anului 2024 și trebuie pusă în aplicare în aceste luni de zile în cazul funcțiilor de execuție.
Surse spun că persoanele care se aflau pe funcții de conducere ar putea să își ducă la bun sfârșit mandatul, după care se va organiza un nou concurs pentru ocuparea funcțiilor.
Mii de români puși să aleagă între pensie și salariu. De ce cumulul celor 2 nu mai e posibil?
Există și semnale de alarmă din partea sistemului public întrucât Ordonanța trenuleț a blocat posturile și nu se pot face angajări.
„Cele mai mari probleme sunt la primăriile mici, unde, ca urmare a plecării unui funcţionar poate fi afectată activitatea instituţiei. Conducătorii instituţiilor publice s-au adresat prefecturilor, pentru vedea ce este de făcut în perioada următoare.
Citește și: În ce condiții pensia poate crește cu 12% în 2025? Ultima speranță pentru pensionari
Mulţi şefi de instituţii au solicitat clarificări privind această situaţie, de la Ministerul Finanţelor şi de la Ministerul Muncii”, a declarat senatorul PNL Braşov, Mihail Veştea, conform bzb.
Citește și: Cum poți afla ora exactă la care pensia pe februarie intră pe card? Mesajul vine pe telefon
Foto: Freepik (fotografie cu caracter ilustrativ)
Personalul ieșit la pensie a dezechilibrat sistemul public
Există și situații în care s-ar putea organiza concursuri pentru ocuparea funcției ocupate de persoanele care se aflau la pensie.
„Pentru posturile unice, cum este cazul arhitectului – şef, vom putea organiza concursuri. În celorlalte posturi va trebui să găsim soluţii”, a declarat Veştea.
Plecarea la pensie a anumitor funcționari a lăsat un gol de specialiști care sunt foarte greu de găsit.
„Ne-a plecat arhitectul - şef, dar şi colegi de la «Tehnic» şi «Investiţii», iar pentru înlocuirea lor este greu să găseşti oameni. Iau în calcul ca pe cei care mai vor să îi includ în echipele de implementare a fondurilor europene”, au spus reprezentanții autorităților locale.
Reamintim că pensionarii care au împlint 65 de ani pot să continue să muncească. Ei trebuie să semneze, anual, un nou contract cu patronul. Pensionarii mai pot lucra până la 70 de ani. Singurul inconvenient este că acești ani munciți la pensie nu sunt considerați perioadă contributivă.
Citește și: Ciolacu a găsit bani pentru indexarea pensiilor. De ce nu toți pensionarii vor primii bani în plus?
Instanța a decis că există o categorie de pensionari care nu mai pot continua să muncească dacă sunt la pensie.
Este vorba de funcționarii publici care au o decizie de pensionare și care au optat să continue să muncească la cerere după îndeplinirea condițiilor de pensionare.
Instanța a decis că emiterea deciziei de pensionare determină încetarea de drept a raportului de serviciu, chiar dacă funcționarul public ceruse suspendarea plății pensiei.
Citește și: Există bani de pensii și salarii în 2025? Suntem aproape de prăpastia economică? Cifrele reale
Funcționarul public este, de săptămâna viitoare, concediat și va pierde bani. Dacă el cumula pensia cu salariu, pierde salariul. Dacă renunțase la pensie, pierde bani pentru că pensia era mai mică decât salariul.
Pensionarii, forțați să iasă la pensie
Funcționarii publici sunt persoanele angajate într-o funcție publică din cadrul autorităților și in
stituțiilor publice.
În categoria funcționarilor publici intră parte dintre angajații:
- ministerelor; organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale (ex.: agenţii, autorităţi etc);
- structurilor de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
- structurilor de specialitate ale Parlamentului României;
- autorităţilor publice autonome prevăzute în Constituţia României;
- altor autorităţi administrative autonome; structurilor autorităţii judecătoreşti. instituţiei prefectului;
- serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ- teritoriale (ex.: direcţii, agenţii etc.); instituţiilor publice din teritoriu, aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea Guvernului, a ministerelor şi a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale (ex.: direcţii, agenţii etc.). aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora (ex.: primării, consilii judeţene, servicii publice locale – taxe şi impozite, evidenţa persoanelor etc).
