VIDEO Cine pierde și cine câștigă politic după nominalizarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim ministru?

După o lună de zile de când guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, Nicușor Dan a făcut nominalizat un nou premier. Este vorba despre Eugen Tomac, unul dintre consilierii săi, despre care spunea că „are independenta, valorile care îl definesc pentru poziția de premier”. 

Consultantul politic Cristian Andrei spune că nominalizarea lui Eugen Tomac arată că Nicușor Dan vrea să preia direcția jocului politic. El susține că președintele Nicușor Dan nu mai este în postura de arbitru pasiv.

Cine pierde și cine câștigă politic după nominalizarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim ministru?

La Newsweek Report, Cristian Andrei a explicat cum stau de fapt lucrurile prin această numire.

„Președintele chiar intră în scenă cu mișcarea asta. Nu merg până acolo, că am văzut niște comentarii care mi s-au părut ușor exagerate, că vrea să impună un regim prezidențial. Nu e vorba de asta. E vorba de faptul că președintele intră în scenă”, a explicat consultantul politic.

Cristian Andrei spune că Eugen Tomac nu are, în realitate, forța politică de a construi singur un guvern. El a explicat și care este impactul acestei nominalizări asupra partidelor.

Newsweek România: Ce impact are această nominalizare asupra întregului spectru politic?

Cristian Andrei, consultant politic: Eu cred că trebuie să ne obișnuim cu ideea că se reconfigurează toată scena politică pentru următorii ani. De fapt, asta am văzut și nu ar trebui să mai fie un secret. A început de la celebrele alegeri, dar acum avem mai mulți jucători care trag să reconfigureze lucrurile.

Și ieri am văzut că și președintele intră cumva în treaba asta. A zis: ok, eu sunt președintele cu responsabilitate, voi sunteți partidele cu certurile. În esență, nu contează că are dreptate sau nu, eu încerc doar să fac o privire asupra lucrurilor.

În partea cealaltă avem un PSD care a tras să reconfigureze lucrurile, să pară un partid mai aproape de popor. Și, dincolo, polul ăsta care se construiește cumva în jurul lui Bolojan. Deci toată lumea trage să rearanjeze.

Secretul este că pentru foarte puțini o să iasă jocul, pentru că în partea cealaltă avem adevărul acela de neignorat, și anume că polul populist e singurul care, în momentul de față, e cumva și coerent și are și scorurile și șansa să câștige alegerile.

Deci cumva ne-am mișcat, dar suntem tot în războiul ăsta civil, cu ghilimelele de rigoare, între forțele care se autoproclamă pro-europene, dar avem mulți actori care trag să reașeze scena.

Și da, ieri, președintele, și aș remarca din discursul său că cel mai ascuțit lucru pe care l-a spus a fost critica asta față de partide. Președintele se așează cumva la masa asta în care el vrea să conducă guvernul sau vrea să dea direcția, iar partidele trebuie să se alinieze. Și, dacă nu, cumva vor intra într-un fel de adversitate cu președintele.

Citește și: VIDEO Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier. Are zece zile să strângă susținerea a 233 parlamentari

Acum el vrea să pară omul care e împăciuitor și să arate că ceilalți se ceartă, ceea ce cumva nu e chiar corect, pentru că președintele Nicușor Dan a avut un aport important în înlăturarea lui Ilie Bolojan.

Eu aș privi lucrurile în continuare de la distanță, fără să apreciez față de unul sau celălalt, și aș spune invers: că președintele  a fost cât poate să fie Nicușor Dan de agresiv politic. Ceea ce este mai mult decât neutralitatea de până acum. Asta vreau să subliniez.

Președintele chiar intră în scenă cu mișcarea asta. Nu merg până acolo, că am văzut niște comentarii care mi s-au părut ușor exagerate, că vrea să impună un regim prezidențial. Nu e vorba de asta. E vorba de faptul că președintele intră în scenă.

Nu știu dacă se va gândi să își facă chiar și acea forță politică în viitor, dar cel puțin nucleul este acolo pentru ceva diferit de până acum. Atenție, nu mai este președintele care a stat pe bară și s-a uitat, acum o lună de zile, lăsându-l pe Bolojan să-și rupă gâtul.

Și asta îți arată o poziționare diferită. Îți arată că următorii ani vor fi diferiți decât ne-am imaginat noi cu Nicușor Dan. Nu înseamnă că îi va reuși, dar va încerca să meargă pe linia asta.

Crezi că acesta a fost planul lui de la început sau a profitat de context? Evident că, în momentul de față, prin numirea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan va avea o influență mult mai mare asupra Guvernului.

Știi cum zice, totul s-a fiert în timp. Pentru că el nu a putut să se înțeleagă cu partidele și, din punctul ăsta de vedere, iarăși nu e foarte original, pentru că asta a făcut și la Primărie. El nu se înțelegea cu partidele. A venit acolo și a zis: domnule, uite, eu vreau să fac lucrurile astea, voi certați-vă în Consiliul General, faceți ce alianțe vreți.

Apropo de chestiunea cu alianțele din Parlament, cam așa cred că își imaginează sau așa construiește lucrurile și acum în Parlament și cu acest guvern. El va lăsa partidele să intre într-un conflict și cumva să se uzeze. N-a putut să se înțeleagă, din punctul lui de vedere, cu ele timp de un an de zile și a zis: ok, hai să merg pe varianta asta.

Deci nu cred că e un plan macro-strategic pe termen lung, gândit acum un an de zile. Și cred în mod onest, și aici chiar de multe ori cred că lumea ignoră într-adevăr ce spune președintele, că el chiar nu își dorește să existe AUR la putere.

Și cred că într-adevăr vede și el că peste doi, trei, patru ani tot polarizarea asta va fi. Și cumva el vrea să fie, cum vor toți, și Bolojan, și ceilalți, liderul părții pro-europene, pro-occidentale, dar în termenii lui. De-aia spun că el intră în scenă încercând să fie, de data asta, el cel care conduce mișcarea, grupurile pro-europene sau agenda asta pro-europeană.

Citeam o postare de-a ta despre coalițiile pe care le avem astăzi, simultan, pe diverse interese. Am avut coaliții PSD, PNL plus UDMR, USR plus AUR, USR plus PNL plus AUR în Parlament.  Crezi că așa va funcționa de acum România?

Dacă trece acest guvern, pentru că totuși, după semnalele de ieri seară, lucrurile au devenit un pic mai gri. Inițial eram și eu convins că lucrurile cumva au fost stabilite. Dar cred că încă sunt negocieri.

Dar dacă se va merge, da, așa va fi. Și v-am zis, modelul e cel care a fost și la Primărie. Voi vă certați în Consiliul General, în Parlament, vă aliați, votați ce vreți între voi, vă faceți alianțele, vă urmăriți scopurile voastre imediate, mărunte, dar nu vă băgați peste agenda asta sau pe bucata asta de agendă. Trebuie să avem un acord.

Și da, vor fi voturi la mica înțelegere, cum spunem noi în România, pe diverse subiecte. De exemplu, a fost votul acesta pe două tururi la primar. E clar că acolo PSD, PNL și UDMR, care ar putea foarte ușor să facă și în momentul de azi o coaliție, dacă ar dori, se înțeleg de minune.

Nu vor două tururi, punct. Deși părerea mea este că pe UDMR, hai să zic, poate îl înțelegi, dar cel puțin PNL-ul ar fi ajutat în momentul de față foarte mult. Poate chiar și PSD, pentru că în țară sunt foarte mulți primari de formă, care au ajuns să câștige cu scoruri mari și care au ajuns să fie un balast pentru partide. Au ajuns să-i tragă practic în jos sau să nu mai tragă nici măcar pentru partide.

Da, așa cred că va arăta dacă mergem cu un guvern tehnocrat, un guvern care va avea o susținere limitată.

Citește și: Cristian Pîrvulescu: Nicuşor Dan nu-l desemna pe Eugen Tomac dacă nu era sigur că va trece de Parlament

Cine crezi că iese mai bine?  PNL, PSD, USR?  

Nu poți să tragi acum o concluzie până când nu avem un guvern, până când nu sunt poziționările clare. Gândește-te că e posibil ca forțarea asta a lui Tomac să vină și cu dezertări în anumite părți. Și mă refer la PNL, poate, mai puțin la USR. Moment în care s-ar schimba puțin datele problemei.

Pentru că, dacă ai avea dizidențe în PNL, ai avea un conflict acolo, nu știi cum se termină. Părerea mea e că, per total, ies prost toți din acest scandal, pentru că lumea nu se uită cumva. Și ieri, nu știu, poate ai sesizat și tu, lumea n-a mai fost atât de atentă la ce se întâmplă.

S-a anunțat Tomac, ok, partidele, deja s-a uzat toată povestea asta. Și asta îți arată că lumea nu prea mai are încredere că e o soluție, oricare ar fi ea bună. Zice: hai să fie ceva acolo. Și, în condițiile astea, încrederea în general în partide scade. De aici vine buba.

Și dacă Nicușor Dan a mizat corect strategic, nu zic că e corect moral sau altfel, este că da, partidele sunt erodate și au o problemă în general, chiar dacă Bolojan va ieși întărit pe partea lui, acolo, cu publicul reformist. Dar de aici și calculul pe care și l-a făcut președintele, că el vrea să fie de acum înainte reprezentantul acestei părți pro-occidentale.

Cred că e destul de greu pentru Nicușor Dan, mai ales având în vedere modul în care funcționează el. Una e Primăria Capitalei, cu totul altceva este Guvernul.

Aici el are o slăbiciune și totul vine de la faptul că este independent, care e și puterea lui, și minusul. El va depinde de partide în chestia asta. Acest guvern, chiar dacă este instalat, poate fi dat jos oricând. El poate să intre într-o morișcă exact cum a intrat și Bolojan. Și, de data asta, el să deconteze.

Și, doi la mână, faptul că nu are partid. Uite-te la reacțiile de ieri seară. Exact faptul că este un guvern tehnic sau independent: este al tuturor și al nimănui în același timp. Nimeni nu-l susține, nimeni nu se simte obligat sau aproape de acest guvern și pleacă cu un capital, hai să zicem, nu zero, dar neutru.

Reacțiile n-au fost de susținere. În cel mai bun caz au fost neutre, tocmai pentru că nimeni nu își asumă de fapt acest guvern. PSD-iștii nu o să zică: ok, suntem fericiți, hai să facem public cu PSD. Nu o să-l iubească pe Tomac sau nu o să se ducă lângă el.

În partea cealaltă, cu atât mai puțin, pentru că există râca asta. Deci, atâta vreme cât ești independent, n-ai partide, iar guvernele tale, așa cum sunt, sunt asociate președintelui, acest guvern independent e din nou al tuturor și, de fapt, al nimănui. Și asta va fi iarăși o piatră de moară.

Asta cred că a mulțumit în momentul de față cele trei partide, PNL, PSD și USR. E un guvern al nimănui. Toți o să poată părea că sunt în opoziție. Își vor face anumite treburi prin acele coaliții la minut. Dacă se întâmplă ceva rău, o să deconteze Eugen Tomac. De fapt, nu o să deconteze Tomac, că o să deconteze Nicușor Dan până la final.

Bine, aici e o chestiune: Eugen Tomac nu este autorul acestui cabinet, cu siguranță. Dar dacă președintele intră într-o poziție de asta neașteptată, să se retragă, să fie din nou neutru și să nu se implice, atunci Eugen Tomac, cu acest cabinet, chiar n-are nicio șansă.

Noi vorbim acum, dar vrem să intre România în criză din nou? Hai să ne gândim că vrem ca oricare guvern să aibă rezultate bune pentru România. Dacă îl lași singur, n-are nicio șansă. Eu îmi imaginez că acest concordat în Parlament, pe o agendă, pe câteva obiective, va fi negociat și întărit la Cotroceni, nu la cabinetul de la Palatul Victoria. Pentru că altfel, repet, Eugen Tomac nu are el cum să facă acest guvern. Să fim serioși.

Nu este un guvern pe care el se duce și-l va negocia în aceste zile. El nu are autoritatea. Autoritatea o are președintele, prin funcția asta de mediator. El este doar un avatar al președintelui în povestea asta.

E mai degrabă un personaj despre care nu poți să zici multe lucruri, nici de bine, nici de rău.

De-aia a fost pus și acolo, ca să absoarbă ca o gaură neagră orice.

Citeşte şi: Mircea Abrudean: O soluţie tehnocrată, chiar unde intenţiile sunt bune, riscă să prelungească incertitudinea

Orice energie negativă. Am văzut câteva nume propuse. Eu cred că aici este negocierea. Tind să cred că partidele, cele patru partide, PNL, PSD, UDMR și USR, sunt mulțumite cu Eugen Tomac pentru acest moment. Nu știm ce se va întâmpla pe termen lung, pentru că, așa cum spuneai și tu, neavând o susținere politică reală, acest guvern poate fi dat jos oricând.  

Ezitarea e una reală. Și să știi că există cel puțin din partea PNL. De ce? Dacă PNL are toate aceste suspiciuni, să ne punem în bocancii PNL, că președintele este cumva împotriva lui Ilie Bolojan, că a acționat cumva, nu neapărat în tandem, dar în coordonare cu PSD, te aștepți ca, odată instalat acest guvern, odată ce Bolojan nu mai este la Palatul Victoria și nu mai are instrumentele de putere, acest cabinet să înceapă să facă o ofertă la bucată către oameni din PNL.

Și atunci, practic, cel puțin este destabilizată poziția acestui partid și a conducerii Bolojan. Deci nu cred că PNL, în momentul de față, este foarte dornic sincer să intre, pentru că pierderea acestor atribute de putere către un cabinet pe care ei îl bănuiesc că e de fapt controlat de PSD sau unde PSD are foarte multă influență ar însemna, de fapt, destabilizarea PNL.

Și eu nu știu dacă ei în continuare vor face acest pas, de a intra în acest guvern al responsabilității naționale, cum l-a definit președintele. Aparent, da, ai putea să spui: hai să rezolvăm criza, avem o agendă, suntem responsabili. Dar adevărul este că jocurile politice care se vor face ulterior vor merge, sau PNL va crede că vor merge, către destabilizarea propriului partid.

Și cred că ar fi și greșit în momentul de față pentru PNL.  

Și a zis și în acel interviu, cât am apucat să-l văd mai mult prin știri, că el se uită la o construcție pentru doi ani de zile. Construcția aia nu poți s-o faci într-o formulă din asta în care ești, dar nu ești la guvernare. E foarte greu să mai convingi cu acest discurs în care ai separat apele, ai aprins lumina și tot discursul pe care îl folosește PNL.

E de văzut ce se va întâmpla în interiorul PNL. Formula asta este o salvare pentru PSD sau îl va ajuta în vreun fel?

În momentul în care s-a produs moțiunea de cenzură, PSD-ului i-au intrat toate cărțile pentru următoarele luni și poate chiar ani de zile. Ăsta este adevărul. Dar nu a făcut-o nici Nicușor Dan, n-a făcut-o nici altcineva. A făcut-o AUR. Și nu trebuie să uităm lucrul ăsta.

AUR este cel care a făcut PSD mare din nou, i-a dat toate cărțile. PSD este extrem de relaxat acum că intră sau nu intră la guvernare. Ba chiar are și această posibilitate să-și aleagă când va intra la guvernare.

Nu știu dacă ai observat că se tot vorbea de poate peste patru, șase luni, un an se va face cumva rotativa, care era așteptată. Rotativa în sensul în care să vină PSD. De ce? Pentru că PSD își va alege momentul în care economia arată bine. Ei pot să vină să spună: uite, luăm două-trei măsuri și gata.

Dar oricum ar fi, ei sunt autorii oricărui guvern de acum înainte. Cu ei va trebui să se negocieze, ceea ce se întâmplă și acum.

Și aici este totuși limita pe care o are Nicușor Dan și sper să o înțeleagă: unde este legat de mâini și picioare. Cu orice premier, independent sau nu, ar face, el va putea să joace în limitele în care PSD nu își dorește să atace.

Pentru că, dacă PSD-ul își dorește să atace cu tot angrenajul pe care îl are în societate, în instituții și așa mai departe, în spațiul public, va dărâma acest guvern. Plus că va avea voturile și în Parlament, alături de AUR.

Dar nu cred că în momentul de față PSD, la nivel de putere, poate să piardă. Nu cred că a câștigat în voturi. Nu cred că PSD a reușit să se miște de acolo, de sub 20%, unde ajunsese la noi, la Agenția de Rating Politic, în aprilie, înainte de Paști. Era la 17 virgulă. Putem să rotunjim, să spunem chiar 18, dar nu cred că s-a mișcat de acolo. Nici nu cred că s-a prăbușit, cum au spus poate unii.

Urmează să facem și noi barometrul pe luna iunie și vom vedea. Dar PSD-ul nu a progresat sigur electoral, însă la nivel de putere și-a păstrat toate cărțile. Și asta este realitatea azi.

La ultimele alegeri am putut constata că, deși PSD a fost la putere pe final și a mai mărit niște pensii, a mai mărit salarii, lucrurile astea nu s-au văzut la vot. Lumea e atât de nemulțumită încât e vrăjită de mirajul pe care îl oferă AUR și celelalte partide.

Nu este un miraj. Am mai vorbit aici, cred că și după alegeri și de multe ori: este o ruptură între oameni și cei care conduc. De aceea spuneam că tot scandalul ăsta, indiferent cine l-a provocat, acasă, omul care deschide cinci minute știrile, se vede altfel.

Nu se vede că ăla i-a pus piedică lui ăla și cine a provocat criza și cine să-și asume responsabilitatea. Oamenii n-au răbdare și ei văd în continuare politicieni care par să se ocupe de ale lor.

Eu vorbesc de omul care deschide cinci minute, poate nici măcar pe zi, ci pe săptămână, știrile și nu înțelege nuanțele astea. Înțeleg că partidele au strategii foarte bine, au mesaje și eu lucrez în domeniul ăsta, dar trebuie să fim sinceri cu noi și să spunem că atunci când unul dintre oamenii ăia nemulțumiți deschide televizorul, sau oamenii apatici, nu neapărat votanți ai populismului, vede scandal. Și scandalul nu dă bine niciodată.

Pentru că e greu să controlezi așa ceva. Sunt foarte puțini oameni politici care reușesc să conducă, nu știu cum era Traian Băsescu, într-o scurtă perioadă, să fie ei cei care dețin controlul agendei.

Era un alt context. Câteodată scandalul atrage, dar nu pe burta goală. Când economia nu merge, când sunt tot felul de restanțe, începe să te enerveze chestia asta. 

Au fost din nou bulele care au reacționat. Evident, au fost critici la Nicușor. Pesediștii nu prea sunt online, au tăcut din gură. Fanii lui Nicușor nu prea mai sunt vocali. Lumea a fost destul de liniștită, dar în general au reacționat doar bulele.

Și mai ales în zona asta de oameni apatici, care nu mai vor să iasă la vot sau dacă ar ieși, până la urmă: au fost toți, hai să vedem cum e. Aud des chestia asta: au fost ăștia, încercăm și altceva. Eu le spun tot timpul celor care zic asta: totuși, nu știu dacă ar fi bine să înlocuim o durere de burtă cu un cancer.  AUR pare că nici nu trebuie să facă ceva, doar să-și păstreze discursul.

Să fie destul de tăcut cât să facă uitată colaborarea cu PSD. Dar poate ar fi bine să le amintim oamenilor, dacă toți încercăm să fim obiectivi, că ei au fost acolo și ei au sprijinit PSD în toată perioada asta de negocieri, discret, dând sentimentul că ar putea să vină lângă PSD.

Ei n-au negat niciodată. Au mai fost voci care au spus: noi vom vota doar un cabinet din care facem parte. Dar tot timpul, de la moțiune până ieri, când au zis că nu vin la vot, că nu îl vor pe Tomac, de fiecare dată când erau negocieri, au lăsat senzația că vor fi lângă PSD dacă e nevoie.

Pot face oricând o majoritate cu PSD.

Ceea ce înseamnă că ești, de fapt, un PSD doi, ești un ALDE, nu ești AUR, partidul antisistem. Dar au jucat destul de bine în planul imaginii, stând deoparte, pentru oamenii care nu se uită foarte mult la televizor, și au mers pe temele lor, cu drone, cu alte lucruri. Cred că au reușit să scape de această sancțiune de colaborare cu PSD din partea propriului electorat.

Au exploatat foarte bine. Au fost acoperiți de scandalul ăsta între PNL și PSD. Dar crezi că ar putea să înceapă să piardă în favoarea PSD la un moment dat?

Foarte, foarte greu, dacă e strict între ei și PSD. PSD are foarte puține lucruri pe care poate să le facă acum. Mai ales că, în orice formulă, PSD va fi cumva și la putere, oricât ar vrea ei să pară că sunt în opoziție sau că se opun.

PSD nu are cu ce în momentul de față, oricât ar încerca, dacă nu-și schimbă liderii sau nu schimbă agenda și devin și ei populiști. Și chiar și așa, ar dura un timp, un an, doi, să se întâmple lucrurile astea. Nu au cum să recupereze.

Am mai spus-o: oamenii care au plecat la AUR, de oriunde au plecat, mai ales de la PSD, nu au plecat pentru AUR. Au plecat pentru că nu mai voiau să se asocieze sau să mai susțină aceste partide. E foarte greu să-i mai întorci pe drumul ăsta. Foarte, foarte greu.

Și e valabil de-a lungul anilor pentru orice partid care a pierdut electorat. A durat foarte mult și, de regulă, a făcut diferența un lider mai carismatic sau care a schimbat un pic pagina sau direcția partidului. S-a întâmplat și la PNL, și la PDL, și la alte partide.

Mă gândeam că mai degrabă ar putea să fie niște dezertări în Parlament către PSD, poate, la un moment dat.

Dacă au nevoie, oameni cu carnet galben vor fi cu carnet roșu a doua zi. Pentru că din nou trebuie spus lucrul ăsta. Eu îmi aduc aminte acum doi ani cât de lejer se vorbea de lucrul ăsta și acum nu se mai vorbește deloc: SOS, AUR sunt partide care au oameni cel puțin simpatici față de PSD, dacă nu altceva.

Acum noi vorbim ca și cum am uitat despre treaba asta. Și da, în momentul în care PSD va avea nevoie de o majoritate, acei oameni se vor prezenta fără probleme la vot.

În zona asta de parlamentari tranzacționabili...

Care nici măcar nu sunt tranzacționabili. Sunt cu carnetul roșu în buzunarul de la spate.

Deși nu văd de ce niște oameni care au garantat locul în Parlament și puterea... Aici intervine scurtcircuitul logic. De ce AUR și oamenii din AUR, care au garantat un proiect politic pe mulți ani de zile, poate chiar guvernarea de unii singuri, dacă lucrurile se deteriorează, ar vrea să se ducă să susțină PSD și să facă un partid în cădere din nou mare? Aici e periculos.

Pentru că au percepția asta că sunt într-un partid care are multe lucruri în Parlament, dar nu sunt la partidul care controlează, de fapt, frâiele puterii.

Atunci să nu se mai declare partid. Pentru că înseamnă că ei vor să facă politică neștiind cum să ajungă să controleze puterea.

Hai să vedem și cine... Nu vorbesc, că peste tot sunt personaje cu slabă pregătire, de o calitate slabă, dar parcă în zona asta s-au adunat foarte multe persoane fără pregătire.

Fără experiență politică. 

Fără experiență politică și fără anvergură politică.  

Important e acum dacă negocierile astea duc la ceva. Și important de spus că, după cele 10 zile, se mai poate prelungi situația asta. Adică în Parlament, votul pentru cabinet, în funcție de negocieri, mai poate fi prelungit. Nu trebuie să fie obligatoriu pe 15 sau 16 iunie, când se face acel termen.

Deci loc este de negocieri. Poate inclusiv de nume care să intre în acest cabinet. Te poți gândi că poate vor fi recrutați niște oameni de la partide tocmai ca să rupă din acele partide. Asta e mai puțin probabil, dar sunt tot felul de teze care circulă.

Poți să iei de la partid sau poți să iei oameni care sunt așa-ziși tehnocrați, dar apropiați de anumite partide, că de fapt asta se întâmplă tot timpul. Nu ajunge cineva acolo doar pentru că e profesor la Cambridge.

Voiam să remarc un lucru și cred că e important. Guvernul tehnocrat din 2016 a fost cu oameni veniți din afara statului, cumva oameni care erau la intersecția cu statul. Lucraseră în ONG-uri, în think tank-uri, chiar și în companii, dar erau cumva în afară și veneau cu mesajul să schimbe statul, să facă un fel de revoluție, dacă vrei. Veneau împotriva statului, să zicem.

Acum, oamenii pe care îi vedem pe listele astea sunt oameni care au crescut în stat. Sunt oameni cu care politicienii sunt confortabili. Oameni, mulți dintre ei, cu rezultate, dar care știu culoarele puterii, care sunt din aparatul de stat sau din instituții importante ale statului. Atenție, câțiva și din big business, care din nou știu mersul lucrurilor.

E o diferență foarte mare. Un astfel de cabinet e mult mai puțin periculos pentru politicieni, pentru că oamenii ăia sunt din aceeași mare familie, chiar dacă sunt experții statului. Adică nu sunt oamenii care au făcut propriu-zis politică, n-au candidat, dar sunt politicieni ai statului. Sunt funcționari, dacă vrei. Sunt experți ai statului.

Și asta e foarte important și din perspectivă pozitivă: nu mai au nevoie de timpul ăla de adaptare. Iau doar exemplul lui Luca Niculescu. Dacă este un exemplu pozitiv, este în diplomația românească și Ministerul de Externe. Nu are nevoie să afle pe unde se intră în minister sau câte secretare sunt acolo.

Eu sș fi vrut să văd mai degrabă un proiect al acestui guvern, cam ce ar vrea să facă.

Asta mă așteptam. Și am spus că slăbiciunea acestei numiri este că nu s-au mai făcut consultări oficiale înainte de numire. Pentru că, dacă aveai consultări oficiale, puteai să forțezi partidele măcar pe o agendă, să spună: uite, ok, până se negociază la partide, la sediile de partid, în mod organizat, în Kiseleff, cu Tomac, ne-am pus de acord măcar pe lucrurile astea.

Și asta am negociat. Pentru că acum noi nu știm de fapt ce s-a întâmplat acolo. Chiar habar nu avem. Și a venit cumva, nu de nicăieri, dar a venit fără consistență numirea asta, chiar dacă a fost explicată de președinte în felul în care a fost explicată, că partidele nu se înțeleg. Dar acolo sigur s-au discutat lucruri. Poate la unele nu s-a ajuns la un acord, dar ok, pe ceva totuși.