„O altfel de categorie de tineri (aflați în situații de vulnerabilitate) o reprezintă tinerii instituționalizați, care la împlinirea vârstei de 18 ani părăsesc sistemul de ocrotire și care, datorită (din cauza, sic!) sprijinului familiei, riscă să fie marginalizați la intrarea lor în viața socială și profesională.
Sunt mai multe motive pentru care sunt expuși marginalizării: întâmpină greutăți la angajare, fiind expuși șomajului, vagabondajului și delicvenței, nu au o locuință și nici posibilități de închiriere sau cumpărare, cad adesea victime ale criminalității, consumului de droguri, exploatării sexuale, nu au familie care să îi sprijine și mijloace proprii de subzistență.
Cea mai mare problemă pe care o întâmpină acești tineri este găsirea unei locuințe și a unui loc de muncă care să le permită începutul unui trai independent“, susținea primărița Gabriela Firea, în expunerea de motive privind implementarea proiectului intitulat sugestiv „O șansă la integrare socială pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului din municipiul București“.
Peste 2.500 de copii ies anual din grija statului. Nimeni nu știe ce se întâmplă cu ei
De aceea, celor 148 de tineri care au ieșit anul trecut din grija statului, Gabriela Firea le promitea că îi va angaja la companiile municipale (declarate ilegale de Curtea de Apel București în noiembrie 2018) și că le va da locuințe de serviciu în perioada în care vor ocupa locul de muncă oferit de Primărie.
Proiectul a fost votat în Consiliul General în luna august 2018. Un an mai târziu, Direcția de Asistență Socială a Capitalei (DGASMB) explică, într-un răspuns pentru Newsweek România, că „nu a înregistrat nicio cerere pentru înscrierea în cadrul proiectului «O șansă la integrare social㻓.
Citește și: Populism extrem: Gabriela Firea „surprinsă” în tramvai de paparazzi unui ziar monden
Proiectul lui Firea dublează măsurile luate de DGASPC-urile de sector
DGASMB sugerează, în răspunsul pentru Newsweek România, că vinovate pentru eșecul proiectului ar fi direcțiile de asistență socială de la nivelul celor șase sectoare, care nu au trimis niciun tânăr să aplice, deși Direcția le-ar fi anunțat despre inițiativă încă din octombrie anul trecut.
O explicație este, însă, că programul Gabrielei Firea dublează măsurile pe care deja le iau direcțiile de asistență socială de la nivelul sectoarelor Capitalei, așa cum au explicat instituțiile, în răspunsurile pentru Newsweek România.
De exemplu, în Sectorul 1, tinerii care ies din sistemul de protecție primesc sprijin pentru plata chiriei timp de doi ani și au dosar pentru obținerea unei locuințe din fondul locativ al Primăriei Sectorului 1. Anul acesta, 17 tineri din Sectorul 1 au ieșit din sistemul de protecție și toți au beneficiat de consiliere vocațională pentru găsirea unui loc de muncă, potrivit unui răspunsul al Protecției Copilului din Sectorul 1.
În Sectorul 2, 11 tineri au ieșit din sistem anul acesta și toți primesc ajutor timp de cinci ani pentru plata chiriei. În Sectorul 3, 24 de tineri au ieșit din sistemul de protecție. Ei primesc ajutor prin Centrul de Integrare Socio-Profesională a Tinerilor peste 18 ani. Patru dintre ei primesc ajutoare sociale pentru plata chiriei, iar trei au primit locuințe ANL.
În Sectorul 4, 25 de tineri au ieșit din grija statului anul acesta, iar Protecția Copilului spune că „colaborează cu alte instituții și profesioniști pentru a le asigura o intervenție eficientă: Asociația Ajungem Mari, Create Yourself, The Social Incubator)”.
În Sectorul 6, tinerii care ies din centre și nu își pot plăti chiria sunt cazați în centrul pentru tineri în situații de risc al Fundației Metropolis. Acolo, tinerii pot primi un loc de muncă în centru sau sunt ajutați să își găsească de muncă, iar jumătate din cât câștigă trebuie să economisească, pentru ca, în doi ani, să se poată muta cu chirie, spune Protecția Copilului Sector 6. În 2018, 11 tineri au fost cazați în acest centru, iar în 2019, 15 tineri.
Firea le promitea tinerilor din centre că îi angajează la companiile municipale
Tinerii primesc și consiliere pentru a-și găsi un loc de muncă, potrivit unui răspuns al Direcției de Asistență Socială a Sectorului 1, pentru Newsweek România.
Mai mult, proiectul Gabrielei Firea nu este promovat nicăieri, nici pe site-ul DGASMB, nici pe paginile de socializare ale instituției, în afara unor postări din 2018.
După închiderea ediției, Primăria Capitalei a explicat Newsweek România că în bugetul Direcției Generale de Asistență Socială nu sunt prevăzuți bani pentru implementarea proiectului, „ținând cont de atribuțiile pe care instituția noastră le are” și că „procesarea documentelor tinerilor și monitorizarea lor sunt activități care nu implică costuri suplimentare”. De asemenea, „asigurarea fondului de locuinte de serviciu pentru grupul tinta revine, potrivit HCGMB, Companiilor Municipale si Directiilor de resort din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti”, mai spune Primăria Capitalei, în răspunsul pentru Newsweek România.
Nici bugetul alocat pentru acest proiect nu este disponibil pe site-ul Direcției de Asistență Socială, iar Primăria nu a răspuns la solicitarea Newsweek România, până la închiderea ediției.
Pe de altă parte, în „Planul de acțiuni pentru realizarea politicilor naționale în municipiul București“, al Prefecturii Capitalei, din aprilie 2019, scrie că proiectul DGASMB este în derulare și are termen de finalizare chiar anul acesta.
Soarta „Șansei pentru integrare socială pentru tinerii care ies din sistemul de protecție“ au avut-o mai multe proiecte anunțate de Gabriela Firea în domeniul violenței domestice.
Astfel, în februarie 2019, când a tăiat finanțarea singurului centru pentru victimele violenței domestice din București, deschis 24/7, a susținut că va ajuta cu bani de chirie 50 de victime pe lună.
Până în august, Primăria a ajutat doar trei femei. Alte opt victime au fost duse într-un centru pentru familii defavorizate, iar în cele două locuințe sociale despre care vorbește Primăria nu a fost cazată nicio victimă anul acesta.
Firea se laudă cu proiecte sociale care nu sunt pentru oamenii săraci
La începutul lunii septembrie, Newsweek România a scris despre proiectele Primăriei Capitalei pe care le prezintă drept măsuri sociale. Totuși, cele mai multe au drept condiție unică să locuiești în București de minim șase luni.
Gabriela Firea dă câte 2.000 de lei tuturor femeilor însărcinate care depun un dosar la Direcția de Asistență Socială; celor care nasc, stimulentul pentru nou-născuți, alți 2.500 de lei, iar cuplurilor infertile care vor să apeleze la fertilizarea in vitro, 13.800 lei.
Citește și: Firea mimează grija pentru cei săraci
Unul dintre proiectele „sociale“ de succes ale Gabrielei Firea este fertilizarea in vitro
În total, anul acesta, Primăria a cheltuit aproape 40 de milioane de lei doar pe măsurile care ar trebui să stimuleze natalitatea.
Tot Gabriela Firea plătește și aparate dentare pentru elevi, prin programul „Smile“, în valoare de un milion de lei, iar în această vară, a trimis în tabără „elevii activi și merituoși“ în Grecia, la Costinești, Neptun și Predeal, cheltuind aproximativ 15,5 milioane de lei, potrivit unui răspuns al firmei Primăriei Capitalei, PROEDUS, pentru Newsweek România.
8,45 milioane de euro din banii bucureștenilor merg în programul Primăriei Capitalei de fertilizare in vitro
Nici până la această dată, PROEDUS nu a răspuns solicitării Newsweek România privind criteriile aplicate pentru trimiterea elevilor în tabere și școlile la care învață.
Recent, Gabriela Firea a promis, pe contul ei de Facebook, că nu va renunța la proiectele „din plan social, în ciuda zvonurilor alarmiste și a dificultăților financiare“.
N-a pierdut ocazia să se laude cu programul de fertilizare in vitro (FIV): „Unul dintre programele ASSMB de succes este cel de fertilizare in vitro „«O șansă pentru cuplurile infertile»: 174 de copii au venit pe lume în urma procedurilor decontate prin program.
Până în prezent, au fost depuse și aprobate 1.544 de dosare în cadrul FIV 1 și FIV 2“. Pentru FIV 1, Primăria a cheltuit 2,6 milioane de euro, iar pentru FIV 2 a bugetat 5,85 milioane de euro.
În schimb, centrele de recuperare pentru copiii cu dizabilități, centrele de respiro pentru părinți, rețeaua de creșe și grădinițe ori locuințele sociale pentru persoane vulnerabile, promise cu trei ani în urmă, au rămas doar în programul electoral al Gabrielei Firea.
Mai mult, la sfârșitul lunii august, ONG-urile din domeniul social au acuzat Primăria Capitalei că nu mai dă bani pentru proiectele pe care le-a selectat pentru finanțare nerambursabilă la începutul verii.
Protest față de felul în care Gabriela Firea administrează Bucureștiul - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Proiectele, derulate de 19 ONG-uri, urmau să ajute 2.800 de persoane vulnerabile (bătrâni, persoane cu HIV, cu dizabilități, victime ale violenței domestice, orfani) și se ridicau la un milion de euro.
Atunci, Gabriela Firea a dat vina pe tăierile bugetare.
Tinerii din grija statului, viitor incert după ieșirea din sistem
Peste 2.500 de tineri ies, anual, din grija statului, însă Protecția Copilului nu știe ce se întâmplă cu ei: la nivel național, nu există un sistem de monitorizare post-instituționalizare a tinerilor și nici un mecanism unitar pentru a-i ajuta.
Legea 272/2004, privind protecția drepturilor copilului, prevede doar că, dacă tinerii din centrele de plasament „se confruntă cu excluderea socilală“, pot beneficia de protecție specială încă doi ani. Ei pierd acest drept dacă li s-a oferit un loc de muncă de două ori și l-au refuzat.
Tinerii pot sta în sistemul de protecție până la 18 ani sau, dacă urmează cursurile unei facultăți, până la cel mult 26 de ani. La ieșirea din grija statului, primesc o indemnizație egală cu valoarea unui salariu minim brut pe țară. În prezent, este de 2.080 de lei.
ONG-urile din domeniu au arătat că, la ieșirea din sistemul de protecție, mulți tineri ajung pe străzi sau în închisori, pentru că acolo au un acoperiș deasupra capului și trei mese pe zi.
De altfel, un raport din 2016, al UNICEF, Băncii Mondiale și Autorității Naționale pentru Protecția Copilului, atrăgea atenția că tinerii din grija statului nu sunt pregătiți să fie independenți la ieșirea din sistem.
La aceeași concluzie ajunge și un raport parlamentar din 2019, al senatorului USR Vlad Alexandrescu, care prezintă mai multe interviuri cu tineri care urmau să iasă din sistemul de protecție și care se așteptau să trăiască din cerșit sau să cadă pradă traficanților de oameni și, în cele din urmă, să moară. „Și mor, până la urmă mor.
De-asta și suntem făcuți, domnule, pe Pământ“, i-a spus un copil de la Centrul Pinocchio din București lui Vlad Alexandrescu.
Recent, senatorii au votat modificări la Legea 272/2004. Astfel, Protecția Copilului va fi obligată să îi ajute pe tineri să-și caute o slujbă și o locuință în ultimul an cât sunt încă în sistem, iar serviciul public de asistență socială din localitatea unde tânărul va avea domiciliul după ce va ieși din grija statului „va avea obligația de a urmări semestrial evoluția acestuia pentru o perioadă de doi ani și de a transmite rapoartele întocmite direcției generale de asistență socială și protecția copilului care a propus încetarea măsurii de protecție specială”.
Mai mult, tinerii vor primi, la ieșirea din sistem, o indemnizație egală cu valoarea a trei salarii minime brute pe țară, adică, la valoarea salariului minim brut actual, puțin peste 6.000 de lei. Proiectul de modificare a Legii 272/2004 se află acum la Camera Deputaților, care este for decizional.
