Care sunt cele 5 „drumuri ale morții” unde se petrec cele mai multe accidente în România. Ce au în comun?
Într-un răspuns pentru Newsweek România, Inspectoratul General al Poliției a spus care sunt principalele drumuri naționale cu cel mai ridicat grad de risc rutier. Toate aceste șosele au mai multe elemente comune, care duc la un număr mare de tragedii.
În condițiile restricțiilor bugetare din acest an se ridică întrebarea legitimă: e eficient să investim atât de mult în infrastructura rutieră?
O perspectivă valabilă pentru această analiză este cea a accidentelor rutiere din România și a caracteristicilor similare ale șoselelor cărora adesea le spunem „drumuri ale morții” din cauza carnagiilor petrecute pe ele.
Care sunt cele 5 „drumuri ale morții” unde se petrec cele mai multe accidente în România
În 2025, au avut loc 3.950 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.293 de persoane și rănirea gravă a altor 3.125.
Într-un răspuns pentru Newsweek România, Inspectoratul General al Poliției Române a spus că principalele drumuri naționale cu cel mai ridicat grad de risc rutier sunt DN 1, DN 2, DN 6, DN 7 și DN 15.
Aceste drumuri au următoarele rute:
- DN1: București - Brașov - Sibiu - Cluj-Napoca - Oradea
- DN2: București - Urziceni - Buzău - Bacău - Suceava - Siret
- DN6: București - Alexandria - Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Timișoara
- DN7: București - Pitești - Râmnicu Vâlcea - Sibiu - Deva - Arad - Nădlac
- DN15: Turda - Târgu Mureș - Piatra Neamț - Bacău
Ce au în comun aceste drumuri?
Chiar dacă infrastructura de mare viteză, formată din autostrăzi și drumuri expres, s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, circulația pe drumurile naționale rămâne indispensabilă. Deși anumite porțiuni din aceste drumuri sunt dublate de autostrăzi, acestea din urmă au fost date în folosință doar pe segmente.
Lipsa continuității obligă, deci, șoferii să parcurgă și porțiuni de drumuri naționale aglomerate, cu o singură bandă pe sens.
Cel mai mare pericol pe aceste drumuri este aglomerația, produsă în special de subdimensionarea unei rețele de transport proiectate în comunism, acum mai bine de șase decenii. Pe multe porțiuni există o singură bandă pe sens, ceea ce duce la depășiri frecvente și manevre riscante.
Aceste drumuri naționale leagă marile regiuni ale țării și sunt folosite pentru tranzit pe distanțe lungi, dar traversează și numeroase localități cu intersecții și treceri de pietoni, factori care cresc semnificativ riscul de accidente.
Citește și: VIDEO Ipoteză în cazul accidentului teribil din Timiș: Sistemul „Lane Assist” al mașinii ar fi tras de volan
DN 1, DN 6, DN 7 și DN 15 traversează și zone montane, unde traseele urmează văi înguste, cu serpentine, curbe strânse și porțiuni cu vizibilitate redusă. În aceste zone, orice eroare poate avea consecințe grave.
Un alt element comun este amestecul de trafic lent și rapid. Pe aceleași drumuri circulă autoturisme, autocare, microbuze, tiruri și vehicule agricole. Pe de o parte există presiunea de a parcurge rapid distanțe mari, iar pe de altă parte traficul este frecvent blocat sau încetinit de vehicule lente.
Lipsa autostrăzilor care să lege Bucureștiul de marile regiuni ale țării pe distanțe cât mai mari este dublată de o rețea feroviară subdezvoltată, care nu reușește să preia o parte semnificativă din traficul de pasageri și de marfă.
De asemenea, DN 1, DN 7 și DN 15 duc spre zone și stațiuni montane importante, motiv pentru care sunt supraaglomerate în sezonul estival, în weekenduri și de sărbători.
Unde se poate circula pe autostradă?
În prezent, doar pe anumite segmente ale acestor drumuri naționale traficul poate fi deviat pe autostrăzi.
În cazul DN 1, autostrada A3 permite deplasarea între București și Ploiești, însă între Ploiești și Brașov traficul se desfășoară în continuare pe DN 1, prin Valea Prahovei.
Pentru DN 2, alternativa este autostrada A7, cunoscută drept Autostrada Moldovei. Momentan, pe A7 se poate merge doar de la Ploiești la Adjud. De la București la Ploiești se poate merge pe A3.
Evitarea drumului național DN6 este posibilă doar parțial, prin utilizarea autostrăzii A1 și a drumului expres DEx12, care oferă o conexiune rapidă între București și Craiova. Bucuria drumului rapid se oprește la Craiova, deoarece întreaga porțiune până la Lugoj rămâne „prizoniera” vechiului DN6. Abia la Lugoj, șoferii pot reintra pe autostrada A1 pentru a ajunge la Timișoara.
DN 7 poate fi evitat aproape complet prin autostrada A1. Odată cu finalizarea tronsonului Pitești–Sibiu, acest drum național ar urma să rămână, în principal, o rută secundară pentru tranzit.
În schimb, pentru DN 15 nu există, deocamdată, o alternativă. Autostrada A8, care ar urma să lege Târgu Mureș de Iași, se află în fază incipientă.
Chiar și în condițiile finanțării din fonduri europene a marilor lucrări de infrastructură, efortul bugetar național este unul considerabil.
Dincolo de considerentele economice, trebuie spus însă că dezvoltarea infrastructurii aduce nu numai beneficii de transport, ci repară nedreptăți istorice, cum ar fi izolarea Moldovei de restul țării, reduce pericolul de accidente și, mai ales, conectează România la cele mai importante coridoare de transport.
