ANALIZĂ Ditrău, începutul unui nou val de rasism în România

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 15.02.2020 - 10:21

Experții avertizează că vor urma și alte cazuri de discriminare.

SHARE

„Vom mai asista la astfel de cazuri, pentru că nevoia de forță de muncă este foarte mare exact în comunitățile mici, în fostele orașe industriale ale României, nu în orașele mari. Sunt multe variabile, depinde și cum răspunde fiecare comunitate.

Spre exemplu, Dobrogea are o experiență fenomenală, este un mozaic etnic, s-ar putea să fie mai bine echipată decât o zonă în care nu au existat dintotdeauna decât etnici români sau, iată, etnici maghiari“, explică sociologul Barbu Mateescu, pentru Newsweek România.

La Ditrău, o comună din Harghita cu circa 5.500 de locuitori, din care 1.000 plecați la muncă în străinătate, a izbucnit o revoltă a câtorva sute de oameni, supărați că un antreprenor local a angajat doi brutari din Sri Lanka.

Piumal (22 de ani) și Amahinda (49 de ani) au început munca la fabrica de pâine din Ditrău în 20 ianuarie, însă au venit în localitate în 16 ianuarie.

Atunci au început și incidentele xenofobe, explică, pentru Newsweek România, Alina Boioglu, reprezentanta firmei Multi Professional Solutions SRL, cea care i-a adus pe cei doi în Harghita.

Brutarii au venit în România pentru un salariu mai bun și pentru a-și ajuta familiile. La brutărie câștigă aproximativ 2.100 de lei pe lună, în vreme ce acasă primeau circa 60 de dolari, potrivit patroanei brutăriei, Köllő Katalin.

Cei doi sunt angajați pentru o perioadă de doi ani și își doresc să rămână în Ditrău până la finalizarea contractului, potrivit Alinei Boioglu.

Localnicii, nemulțumiți de prezența celor doi brutari, și-au creat pe Facebook grupul „Un Ditrău fără migranți“, în care distribuiau mesaje împotriva străinilor, au vorbit despre „valul de imigranți“ care se va abate peste comună, dar și că aceștia le vor impune cultura lor, că vor fi deranjați „și de crucea de pe biserică“ și că localnicilor le va fi frică să-și lase copiii pe stradă.

Preotul catolic Bíró Károly, aflat în fruntea lor, ulterior sancționat de Arhiepiscopia de Alba Iulia, a declarat că „cererea noastră este să ne dea înapoi siguranța în care am trăit până acum, să nu ne mai fie frică de ce se va întâmpla“, potrivit unui reportaj Agerpres.

După ce cazul a luat amploare, iar Poliția a deschis un dosar penal pentru incitare la ură și discriminare, localnicii au vorbit mai mult despre condițiile proaste oferite de patronii brutăriei: salarii mici, ore suplimentare neplătite, angajări cu jumătate de normă, dar muncă de opt ore.

După aceste acuzații, Inspecția Muncii a declanșat un control la brutărie și a constatat că brutarii din Sri Lanka sunt angajați legal, că toți cei 90 de angajați au contracte de muncă legale, dar și că există „neconcordanțe“ între orele declarate de către salariați și orele evidențiate în foile colective de prezență, precum și nereguli ca: recipientele de fiert cartofii și instalația de încălzire cu gaz nu sunt omologate, iar rastelul de butelii nu este legat la împământare. Inspectorii de muncă au aplicat amenzi de 10.000 de lei.

Pe de altă parte, primarul comunei, Puskás Elemér (UDMR), a recunoscut, în interviurile acordate presei locale, că sătenii și-au temperat discursul în urma anchetelor declanșate de autorități.

Newsweek România a încercat în mod repetat să discute cu edilul din Ditrău, însă acesta ne-a transmis că va emite un comunicat de presă despre situația din localitate. Până la închiderea ediției, comunicatul nu a fost publicat.

După Ditrău, a urmat Clujul

Fricile exprimate de locuitorii din Ditrău se regăsesc în discursul anti-imigrație al lui Viktor Orban. De altfel, după ce presa românească a mediatizat cazul, presa maghiară s-a grăbit să prezinte scandalul rasist de la Ditrău drept un simplu conflict între localnici și proprietarii fabricii de pâine.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a făcut apel la toleranță – „ceea ce mă surprinde e atitudinea celor din comunitate față de doi oameni care vor să muncească, uitând că și românii noștri din afară sunt poate în pericol de a fi tratați la fel“, iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, a ținut doar să acuze „o parte a presei și anumiți politicieni“ că „amplifică povestea, fiindcă în momentul în care sunt 150 de oameni nu poți pune eticheta pe o întreagă comunitate“.

Percepția românilor față de imigranți, în decembrie 2018

Ulterior, Kelemen Hunor i-a sfătuit pe locuitorii din Ditrău să nu accepte manipularea și nicio formă de extremism.

De scandal a profitat Alianța Maghiară din Transilvania, care a acuzat politicienii și presa românească de dublă măsură, pentru că au vorbit despre influența propagandei maghiare în incidentele de la Ditrău.

La numai câteva zile după scandalul din Harghita, la Cluj, câțiva locuitori dintr-un cartier select, Gruia, au chemat poliția, după ce, pe strada lor, au fost cazați 22 de muncitori din Sri Lanka. Ei au reclamat că sunt „străini cu pielea închisă la culoare, care nu se știe ce caută aici și cât de legal muncesc“.

Românii, suspicioși cu imigranții

52 la sută dintre români considerau, la finalul lui 2018, că imigranții ar trebui opriți la granițele Europei, iar 68 la sută dintre români declarau că nu au încredere în imigranți, potrivit celui mai recent sondaj IRES, făcut la comanda Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și publicat acum un an.

De asemenea, 39 la sută dintre români nu ar fi acceptat ca un imigrant să le fie rudă, iar 30 la sută să le fie prieten. Sondajul a fost efectuat pe 1.300 de persoane, folosindu-se un eșantion probabilist, cu o eroare maximă +- 2,7%.

Datele IRES arată că societatea românească are frici și exprimă un grad ridicat de respingere față de imigranți, explică, pentru Newsweek România, președintele CNCD, Asztalos Csaba.

Acesta consideră că scandalul rasist de la Ditrău, primul de acest tip care ajunge în atenția CNCD, are două rădăcini: pe de-o parte, frica de migranți, „alimentată de campaniile anti-migrație din regiune și din mass-media din Ungaria sau chiar în Europa“, iar, pe de alta, conflictul dintre locuitori și patronii brutăriei. 

În opinia lui Asztalos Csaba, vor mai exista astfel de incidente, în contextul circulației globale și a cererii tot mai mari de forță de muncă.

„Ditrău“ putea avea loc în orice comunitate închisă

După mediatizarea scandalului în presa românească, multe voci au acuzat de rasism și intoleranță întreaga comunitate maghiară, în condițiile în care maghiarii se confruntă, la rândul lor, cu discriminarea (conform aceluiași sondaj IRES, 24 la sută dintre români nu ar accepta ca un maghiar să le fie rudă, maghiarii fiind a doua cea mai discriminată etnie din România, după romi).

Totuși, atrag atenția sociologul Barbu Mateescu și profesorul Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, că în cazul de la Ditrău, componenta etnică nu este relevantă.

„Când vine vorba despre imigranți, contează cât de predictibilă, ordonată, calmă a fost viața omului până la momentul apariției unui imigrant în comunitate.

De aceea, în orașele mari, care sunt definite de schimbare, de valuri constante de imigrație, nu prea există incidente și emoție anti-imigrație; în schimb, ea există mai degrabă în comunitățile mici, cum s-a întâmplat în secuime – este atipic ce s-a întâmplat la Cluj - în general, în locurile în care schimbările sunt foarte rare.

Este vorba despre un factor disruptiv, un factor care apare și schimbă o stare de fapt preexistentă, acest lucru contează mai mult decât cărei etnii îi aparții, ce religie ai, contează ce fel de viață ai avut până la momentul apariției unui imigrant în comunitate.

La Ditrău, vorbim despre o comunitate extrem de etanșeizată, care a reușit să-și mențină identitatea, în toate regimurile politice care au fost în zona respectivă“, explică Barbu Mateescu, care mai arată, de asemenea, că și propaganda anti-imigrare de la Budapesta, precum și conflictul economic local au avut un rol important în declanșarea revoltei față de brutarii din Sri Lanka.

Numărul muncitorilor străini din România, în creștere

La finalul lui 2019, aproape 46.000 de cetățeni străini, dintre care peste 32.700 din afara UE, erau angajați în România, potrivit datelor Inspecției Muncii, publicate de Wall-Street.ro.

Numărul este dublu față de cel al străinilor care erau angajați în România în 2012, creșterea fiind înregistrată pe fondul crizei forței de muncă. Cei mai mulți angajați străini provin din Turcia  (5.109), Vietnam (5.009), China (2.910), Moldova (2.900), Nepal (2.498) și Sri Lanka (2.151). De altfel, în vara anului trecut,  președintele Consiliului Național pentru Întreprinderi Mici și Mjlocii, Florin Jianu, declara că deficitul de forță de muncă din România depășește un milion de oameni, iar cea mai mare lipsă de personal se găsește în rândul specialiștilor înalt calificați, al celor din servicii și industria ospitalității, HoReCa și construcții.

Pe de altă parte, România a fost cel mai mare exportator de angajați din Uniunea Europeană în 2018, cu peste 170.000 de români care s-au angajat în alte state membre UE, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Cum să împiedicăm un alt Ditrău: Educație și creșterea bunăstării

Daniel David (foto), profesor de științe cognitive clinice la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, explică, pentru Newsweek România, că incidentele de la Ditrău sunt cauzate de coliziunea dintre modelele psihoculturale „noi versus ceilalți“ și „oricine are valorile comunității este binevenit în comunitate“.

Astfel, profesorul consideră că mesajele despre pericolul imigranților au contribuit la declanșarea conflictului, însă rolul determinant l-a jucat modelul psihocultural colectivist, după care este organizată comunitatea din Ditrău.

„Situația de la Ditrău, citită cu ochiul psihologiei interculturale, arată un fenomen general în care se află România, și anume un fenomen al fazei de tranziție de la un model psihocultural mai «vechi» la unul modern.

Profilul psihocultural mai vechi de organizare socială este aici unul colectivist, în care grupul social, constituit în logica/metafora familiilor/prieteniilor/cunoștințelor extinse («Noi»), are o puternică solidaritate internă (adesea, asociată cu concentrarea puterii, printr-o organizare ierarhică acceptată), dar o atitudine critică/teamă față de cei din afara grupului («Ceilalți, care nu sunt de-ai noștri»).

Într-un profil psihocultural modern, grupul se organizează mai mult pe baza valorilor comune ale indivizilor autonomi, astfel încât apar comunități puternic solidare în interior, adesea cu puterea mai descentralizată, dar deschise și spre cei din afara comunității («Oricine are valorile comunității este binevenit în comunitate»).

Într-o societate colectivistă, incertitudinile viitorului/prezentului sunt adesea văzute ca pericole (de aceea, se face totul pentru a se păstra situația actuală și a refuza schimbarea), în timp ce într-o societate a indivizilor autonomi, acestea sunt adesea văzute și utilizate ca oportunități de dezvoltare/creștere.

Un profil psihocultural, fie acesta și formulat în evoluția istorică din țară, în varianta de mai sus - vechi vs. modern, nu este bun sau rău în sine.

Acesta devine astfel prin raportare la contextul geopolitic al societății și la modelul cultural-ideal angajat public de societatea analizată.

În spațiul vestic (aici Uniunea Europeană), profilul psihocultural vechi devine mai puțin funcțional, în condițiile în care acest spațiu are construite instituțiile pe baza valorilor individului autonom și pe descentralizarea puterii sociale.

În acest context psihocultural, eu nu cred că în acest caz specific este vorba despre o componentă etnică (fenomenul poate să fie găsit în orice zonă a țării, cu organizarea psihoculturală similară – și chiar în alte țări) și nu cred că mesajele publice legate de pericolul imigranților au avut un rol determinant, ci cel mult un rol contributor (exemplu favorizant/declanșator); într-adevăr, aceste mesaje nu aveau ce declanșa sau favoriza, dacă nu exista profilul psihocultural mai vechi descris anterior.

Stimularea profilului psihocultural modern se face prin educație și prin creșterea bunăstării; infuzia de educație și bunăstare într-un grup încurajează apariția indivizilor autonomi, ghidați de valori prosociale de autoexprimare (valori participative/toleranță/cooperare/solidaritate, etc.), nu de supraviețuire (competiție egoistă/ izolare/toleranță scăzută, etc.)“.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -