Aceasta este predicția pe care statul român, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din MAI, o face în cel mai recent document intitulat “Concepția națională de răspuns post seism”, elaborat la finalul anului 2021.
Un alt document, realizat de Curtea de Conturi, publicat în luna ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului nu sunt pregătite pentru un cutremur major.
Citeşte şi: Alarmă și la Iași, după cutremurul din Turcia. Previziunile ISU: Ar putea muri peste 9.000 de oameni
Oricât ar părea de ciudat, nu Bucureștiul este locul care ar avea cel mai mult de suferit în cazul unui cutremur major în România, ci județele Buzău, Prahova și Galați.
Asta din perspectiva clădirilor ce ar putea fi grav avariate în urma unui cutremur cu magnitudine între 7,4 și 8,1 MW. Cu circa 40.000 de clădiri rezidențiale ce ar putea fi grav avariate, județul Buzău conduce în acest sinistru clasament.
Citeşte şi: Cum a scăpat cu viață la cutremur soția lui Toma Caragiu. Pleacă, imediat, din România pentru 30 ani
El este urmat de Prahova (39.000), Galați (37.000), București (33.500) și Vrancea (33.000). Datele de mai sus corespund estimării de la finele anului 2021, însă în ianuarie 2022 un audit al Curții de Conturi indica faptul că situația e mult mai gravă decât ar putea s-o indice documentul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
Spre exemplu, “echipa de auditori a constatat însă că nu există o inventariere și o evidență a tuturor clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București”.
Mai mult, spun auditorii Curții de Conturi, la nivelul Municipiului București, “politica de dezvoltare locală se realizează în baza Planului de Urbanism General (PUG) elaborat în perioada 1998 – 2000, care nu mai corespunde din punct de vedere tehnic și juridic realității. PUG trebuie actualizat o dată la 10 ani”.
Digi24 a studiat cu atenție documentul Curții de Conturi, intitulat “Sinteza Raportului de Audit al Performanței privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București”.
Concluziile acestuia sunt de natură să contribuie la convingerea că instituțiile statului român ar trebui să fie mult mai pregătite decât sunt acum în cazul unui cutremur major.
Comentarii 0