Pensiile speciale ale magistraților vor fi tăiate. CCR consideră că legea este constituțională
Judecătorii Curţii Constituţionale au dat un verdict în a şasea şedinţă pe tema pensiilor de serviciu ale magistraţilor, după ce au amânat deja de cinci ori să pronunţe o decizie în urma sesizării formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
UPDATE ora 15
Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Rezumat
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.
Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.
Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023.
De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
- angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
- legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
- eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
- cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.
- Decizia este definitivă și general obligatorie.Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
UPDATE. Au votat pentru declararea legii ca neconstituțională judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Judecătorul Mihai Busuioc și-ar fi schimbat votul și a votat pentru tăierea pensiilor speciale. Au fost 6 judecători pentru și 3 contra.
Este a șasea încercare de tăiere a pensiilor speciale la CCR. Guvernul condus de Ilie Bolojan a înaintat un proiect de lege care prevede reducerea pensiilor speciale cu 25%.
Dacă măsura ar adoptată, viitoarele pensii speciale ar scădea la aproximativ 19.000 lei.
A șasea încercare de tăiere a pensiilor speciale de 25.400 de lei, la CCR. Se va decide la un singur vot
Pensia medie de serviciu — numită și pensie specială — este de 25.447 lei, adică de aproximativ nouă ori mai mare decât pensia medie obișnuită și aproape cât 25 de pensii de invaliditate.
Din această sumă, aproximativ 7.500 lei provin din contributivitate, ceea ce înseamnă că statul acoperă în medie 17.900 lei net pentru fiecare fost magistrat.
În prezent, 5.789 de foști magistrați beneficiază de astfel de sume.
Pensia medie în ianuarie 2026 a fost de 2.819 lei. În contrast, pensia medie de invaliditate este de doar 1.092 lei, iar peste un milion de români trăiesc cu pensii de până în 1.300 lei.
Se va decide la un singur vot
La penultima ședință a CCR erau șanse mari ca proiectul de tăiere a pensiilor speciale să fie declarat constituțional. 5 judecători ar fi votat pentru tăierea pensiilor speciale.
Restul de 4 judecători erau împotrivă. Pentru a evita o decizie de tăiere a pensiilor speciale, 4 judecători nu au intrat la ședință și nu a existat cvorum.
Mai jos lista judecătorilor CCR care nu vor tăierea pensiilor speciale:
Cristian Deliorga - 825.000 lei pe an / Pensie specială de 68.700 lei pe lună
Bogdan Licu - 383.000 lei pe an / Pensie specială de 32.000 lei/lună
Gheorghe Stan - 350.000 lei pe an / Pensie specială de 30.000 lei pe lună
Lor li se adaugă judecătorul Mihai Busuioc.
Ședință la CCR. Prezenţa judecătorului Stan este sub semnul întrebării
Şedinţa de miercuri a CCR este programată pentru ora 11.00, iar dosarul privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este „în pronunţare”, potrivit informaţiilor de pe site-ul Curţii Constituţionale.
Citește și: Al doilea membru CSM din partea societății civile: 33.000 lei salariu, 15.000 lei diurnă. Ex-consilier PSD
În 11 februarie, CCR a amânat pentru a cincea oară luarea unei decizii în acest dosar, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse în ziua precedentă de autorul sesizării.
În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că, printre altele, legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii, ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor” şi ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă”, scrie News.ro.
Citește și: 4 decizii juridice în favoarea menținerii pensiilor speciale la 25.000 lei. De ce nu vor fi tăiate?
Deşi prezenţa lui Gheorghe Stan la şedinţa respectivă era incertă întrucât ar fi intrat în concediu paternal pentru cel puţin zece zile, judecătorul a venit la şedinţă, aşa încât la deliberări au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale. Şi la şedinţa de miercuri, 18 februarie, prezenţa lui Stan este sub semnul întrebării, în condiţiile în care acesta nu şi-ar fi încheiat concediul.
