Acest studiu, realizat de Weill Cornell Medicine şi publicat în revista ştiinţifică JAMA (Journal of the American Medical Association), ar putea să răspundă, parţial, la o întrebare care este în continuare studiată intens de către cercetători: „De ce sunt copiii mai puţin afectaţi de formele simptomatice de COVID-19?”.
Anticorpii sunt sintetizaţi pe cale naturală de organism în prezenţa unui virus, cu scopul de a lupta împotriva acestuia şi de a îl elimina.
Oamenii de ştiinţă au analizat peste 31.000 de teste serologice (pentru a măsura prezenţa anticorpilor în sânge) realizate la New York între lunile aprilie şi august din 2020. Ei s-au concentrat asupra acelora care s-au dovedit pozitive şi care indicau astfel o infecţie precedentă cu COVID-19.
Conform rezultatelor, copiii cu vârste cuprinse între un an şi 10 ani au dezvoltat un nivel mediu de anticorpi IgG (Imunoglobulina G, clasa de anticorpi cel mai frecvent prezentă în sânge) "semnificativ mai ridicat" decât la adulţi.
„Doctorița-minune” Flavia Groșan nu poate demonstra că a vindecat 1.000 de pacienți
Cele mai scăzute niveluri de anticorpi IgG, a tinerii adulţi din categoria de vârstă 19-30 de ani
De altfel, cele mai scăzute niveluri de anticorpi IgG au fost observate la tinerii adulţi din categoria de vârstă 19-30 de ani, apoi ele cresc odată cu vârsta, din motive "care rămân deocamdată neclare", potrivit autorilor studiului.
Analize mai amănunţite au fost realizate pe un număr mai mic de eşantioane sangvine prelevate de la copii, adolescenţi şi tineri adulţi, pentru a îi ajuta pe cercetători să compare mai bine răspunsul imunitar între aceste categorii de vârstă.
Nou studiu clinic în SUA: vaccinul AstraZeneca nu crește riscul formării unor cheaguri de sânge
Nivelul mediu de anticorpi IgG, de două ori mai mare la copiii din grupa de vârstă 1-10 ani decât în rândul adolescenţilor
Nivelul mediu de anticorpi IgG s-a dovedit a fi de două ori mai mare la copiii din grupa de vârstă 1-10 ani decât în rândul adolescenţilor (11-18 ani), care, la rândul lor, prezentau un nivel de două ori mai ridicat de anticorpi decât tinerii adulţii (19-24 ani).
"Rezultatele noastre sugerează că diferenţele de manifestări clinice ale maladiei COVID-19 la pacienţii minori, comparate cu cele observate la pacienţii adulţi, ar putea să se datoreze, parţial, unui răspuns imunitar legat de vârstă", au explicat autorii cercetării.
"Datele noastre ar putea să explice parţial nivelul global mai redus al simptomelor şi al cazurilor severe ale bolii în rândul copiilor infectaţi", au adăugat ei.
Un alt aspect remarcat: testele serologice s-au dovedit pozitive pentru un procent similar de copii, de adolescenţi şi de adulţi. Acest aspect sugerează că micii pacienţi, deşi suferă mai puţin din cauza acestei boli, "ar putea să reprezinte un important rezervor de transmitere" pentru maladia COVID-19, notează autorii studiului.
Luna trecută, un studiu apărut în revista Nature a sugerat că micii pacienţi se apără mai bine împotriva noului coronavirus graţie unui mai bun răspuns imunitar înnăscut, care intervine în prima linie de luptă cu infecţiile şi care acţionează înaintea imunităţii dobândite (din care rezultă anticorpii).
