Studiul de la Strasbourg, condus de Floriane Gallais, biolog, și Samira Fafi-Kremer, profesor, a urmărit timp de peste un an 1.309 persoane, dintre care 393 contractaseră deja Covid-19.
Din ultimul grup, „la un an de la infecție, 97% dintre indivizi și-au păstrat anticorpii anti-S”, care vizează proteina spike, se arată într-un comunicat al Spitalului Universitar.
Citește și
România, locul 25 la vaccinare anti-COVID în UE. Pe 23, la citire și înțelegere. Pe 26, la venituri
96% dintre britanici au dezvoltat anticorpi după doar o doză de vaccin Pfizer sau AstraZeneca
Prin compararea numărului de reinfecții care au avut loc în timpul studiului în acest grup cu numărul de noi infecții din grupul de control de 916 persoane, cercetătorii au calculat că riscul de a contracta boala este „redus cu 96,7% la persoanele anterior infectate, datorită persistenței pe termen lung a anticorpilor anti-S".
Oamenii de știință au remarcat de asemenea că, 13 luni mai târziu, concentrația acestor anticorpi în organism face posibilă neutralizarea „virusului sălbatic (forma inițială a virusului) și a variantei britanice, dar nu și a variante sud-africane”.
De asemenea, studiul a arătat că anticorpii împotriva proteinei spike scad mai repede la bărbați decât la femei”.
Studiul subliniază faptul că vaccinarea, chiar și la o singură doză, „întărește protecția împotriva variantelor prin creșterea semnificativă a cantității de anticorpi”.
„Ne propunem să urmărim subiecții la 18 luni și la 24 de luni pentru a evalua mai bine dinamica anticorpilor pe termen lung”, a declarat Samira Fafi-Kremer.
