România, dezastru în gestionarea cazurilor de HIV/SIDA

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 16.02.2019 - 12:24

Circa 700 cazuri noi de îmbolnăvire cu HIV sunt depistate, anual, în România. Suntem și țara europeană cu cea mai târzie diagnosticare. Cu toate acestea, România nu a mai avut de 12 ani o strategie națională HIV/SIDA, iar prevenire n-am mai făcut deloc.

SHARE

„Aveți furtuna perfectă în România. Am văzut oameni cu infecție oportunistă (unul dintre gradele de infecție cu HIV - n.r.), ca acum 25 de ani, din mediul rural sau aparținând grupurilor vulnerabile. Unii știau că sunt infectați, alții nu voiau să-și ia tratamentul sau dispăreau din evidențele sistemului. România rămâne «campioană» și la infecțiile cu tuberculoză, cu o treime dintre cazurile multi-drog rezistente, infectate și cu HIV. Tabloul este foarte îngrijorător“, și-a început profesorul Michel Kazatchkine, oficial al Organizației Națiunilor Unite (ONU), observațiile despre modul în care România și-a gestionat cazurile de HIV/SIDA, tuberculoză și hepatită, în ultimii cinci ani.

Oficialul ONU a mai criticat, într-un interviu acordat revistei Newsweek România, și lipsa unei strategii națio­nale pentru gestionarea HIV/SIDA, precum și lipsa unui buget pentru implementarea sa.

Profesorul Kazatchkine este reprezentantul Programului HIV/SIDA al Organizației Națiunilor Unite (UNAIDS) pentru Europa de Est și Asia Centrală și a efectuat o vizită de monitorizare în România la sfârșitul lunii ianuarie. Vizita sa se va încheia cu un raport, care însă nu este public.

A discutat cu ministrul Muncii și cu ministrul Sănătății (MS), cu secretarul de stat Cristian Grasu, din cadrul MS, dar și cu directorul Agenției Naționale Antidrog, precum și cu reprezentanți ai Primăriei Capitalei. Michel Kazatchkine a stat de vorbă și cu ONG-urile care luptă pentru drepturile persoanelor cu HIV/SIDA, LGBT și sănătatea reproducerii.

Citește și: Un oficial ONU critică Guvernul pentru lipsa unei strategii HIV/SIDA: Este nevoie de voință politică

Deși România ar fi trebuit ca, până în 2020, să atingă țintele fixate de ONU în gestionarea HIV/SIDA, profesorul Kazatchkine nu crede că acest lucru se poate întâmpla. ONU a stabilit ca, până în 2020, 90 la sută dintre persoanele infectate cu HIV să își cunoască statutul de seropozitivitate, 90 la sută dintre persoanele diagnosticate să urmeze tratamentul antiretroviral, iar 90 la sută dintre persoanele care primesc tratament să atingă nivelul de încărcătură virală nedetectabilă, adică să nu mai prezinte riscul de a face infecții și să nu mai fie contagioase.

Totuși, puțin peste 10.000 de persoane cu HIV/SIDA dintre cele circa 16.000 primeau tratament antiretroviral (adică 76 la sută), în vreme ce doar 6.800 aveau încărcătură virală nedetectabilă, arătau statisticile la sfârșitul lui 2016, potrivit unui proiect de strategie pus în dezbatere de  Ministerul Sănătății. Mai mult, în România, peste 61 la sută din cazurile noi de infecție HIV înregistrate au fost diagnosticate târziu, față de media la nivel european – 48 la sută. 

Explicația pentru diagnosticarea târzie vine chiar din Planul Național pentru HIV/SIDA 2019-2021, document pus în dezbatere de Ministerul Sănătății: „Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat și al utilizării insuficiente a serviciilor de testare și consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile prioritare. Barierele în acces includ condiționarea testării HIV de existența unui document de identitate/CNP și a cardului de asigurat pe de o parte, iar pe de altă parte stigma și discriminarea cu care se confruntă persoanele din cadrul grupurilor prioritare în accesul la servicii.” 

Situația HIV/SIDA în România, în 2018

  • -> 15.503 oameni cu HIV/SIDA în viață, dintre care 189 au mai puțin de 14 ani
  • -> 489 de cazuri noi depistate în primele nouă luni ale lui 2018

  • Calea de transmitere:
    -> 2% - materno-fetală; 11% - consumatori de droguri pe cale intravenoasă;
    23% bărbați care fac sex cu bărbați; 62% - heterosexuală

  • -> 116 oameni au murit în primele nouă luni ale lui 2018
  • -> 744 de copii și adulți cu HIV/SIDA pierduți din evidență în primele nouă luni ale lui 2018
  • -> 25.353 de cazuri de infecție cu HIV - media UE în 2017 (Sursa: Institutul de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“)

„Sunt îngrijorat de lipsa unei strategii“

Oficialul ONU s-a arătat îngrijorat că în România lipsește voința politică pentru implementarea unei strategii HIV/SIDA – nu am mai avut o strategie națională din 2007 - și a criticat Executivul pentru că alocă foarte puțini bani pentru Sănătate (în anul 2017, România a alocat 5,1% din PIB pentru Sănătate, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, arăta un raport publicat de Organizatia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), din toamna lui 2018 - n.r.).

La momentul interviului cu profesorul Kazatchkine, 30 ianuarie 2019, România nu avea nici măcar anunțat bugetul pentru 2019. 

„România a progresat în ceea ce privește scăderea numărului de cazuri de infecții cu HIV/SIDA, cu 20 la sută față de 2013, și mai ales în rândul consumatorilor de droguri, ceea ce este încurajator, pentru că rata injectării a rămas constantă. Totuși, am fost surprins de cât de puțină atenție acordă autoritățile epidemiei, în cazul bărbaților care fac sex cu bărbați. Aceasta este o problemă foarte gravă în Europa Centrală și de Est, iar acest subiect pare să fie tabu, deși statisticile ne arată că 25 la sută dintre cazurile nou diagnosticate sunt în rândul bărbaților care fac sex cu bărbați, iar programele de prevenire sunt aproape inexistente. Pe de altă parte, un lucru care merge bine în România este accesul la tratament al consumatorilor de droguri din închisori“, a subliniat oficialul ONU.

El s-a arătat îngrijorat că activiștii „se luptă cu birocrația și lipsa finanțării“ și că „nu se știe bugetul pentru 2019“. A criticat și modul în care România face strategii pe hârtie, apoi se chinuie să obțină fonduri pentru a le implementa: „Îmi este greu să comentez asupra voinței politice, dar sunt îngrijorat, pentru că strategia este rezonabilă, dar, dacă nu este și finanțată, nu se va schimba nimic.

Când am discutat despre asta cu domnul Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, am agreat că sunt o serie de probleme în România, că nu este cea mai bogată țară din UE, însă are unul dintre cele mai mici bugete alocate Sănătății. L-am întrebat pe doctorul Grasu de ce românii nu reacționează. Este o atitudine pe care o văd în toate țările din spațiul ex-sovietic, oamenii sunt învățați că așa merge, că nu se poate schimba nimic“, a spus reprezentantul Agenției HIV/SIDA.

Sursa: Institutul Prof. Dr. „Matei Balș” din București 

Proiect. Inițiativa privind camerele de consum supravegheat, respinsă la Senat

Una dintre recomandările UNAIDS este crearea unor camere de consum supravegheat, unde pot merge consumatorii de droguri injectabile și unde sunt asistați de echipe multi­disciplinare.

Prin această măsură, consumatorii ar fi în siguranță și nu ar mai arunca în spațiile publice seringile și acele folosite, crescând astfel riscul de infectare al comunității cu HIV și hepatită.

Inițiativa, care i-a aparținut deputatului PSD Petre Florin Manole și care a fost sprijinită de 28 de parlamentari din toate partidele, a fost deja respinsă la Senat și a primit vot negativ și în comisiile din Camera Deputaților.

Comisia de sănătate din Camera Deputaților și-a motivat opoziția explicând că „acest demers ar pune în discuție dezincriminarea posesiei de droguri sau tolerarea de organele abilitate să constate infracțiunile în cauză“. Totuși, Planul Național pentru HIV/SIDA 2019-2021 propune de asemenea crearea acestor camere de consum.

Profesorul Kazatchkine și-a exprimat îngrijorarea și față de „angajamentul extrem de scăzut al Ministerului Sănătății și Ministerului de Interne“, criticând faptul că tratamentul cu metadonă pentru consumatorii de droguri nu este complet gratuit, dar și opoziția față de camerele de consum.

„Polițiștii ar trebui să îi aducă pe consumatorii de droguri mai degrabă în centre de tratament decât în fața procurorilor“, a adăugat oficialul ONU. El a mai criticat și lipsa de colaborare între Ministerul Sănătății și ONG-urile din domeniu, care nu sunt susținute în derularea programelor.

Profesorul Kazatchkine a mai vorbit și despre educația sexuală în școli, subiect care a provocat o amplă dezbatere în societate, în ultimii ani, în condițiile în care România este țara europeană cu cel mai mare număr de cazuri HIV nou diagnosticate la tineri (15-24 de ani), potrivit MS.

„Pentru mine, nu încape discuție că trebuie să existe educație sexuală în școli. Într-o țară care nu-și ține sub control epidemia, să lași tinerii fără informare… Am citit și despre rata extrem de mare a adolescentelor care devin mame, dar și că nu există contracepție gratuită. Am discutat despre aceste probleme cu secretarul de stat Grasu, care m-a asigurat că Executivul vrea să pună la punct un sistem medical comunitar și să creeze 140 de centre în acest sens“.

Ministerul Sănătății nu a oferit un punct de vedere Newsweek România privind angajamentele pe care România și le-a luat în fața UNAIDS, până la închiderea ediției. Nici Cristian Grasu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, nu a dorit să comenteze întâlnirea cu profesorul Kazatchkine.

Ministerul Sănătății pune carul înaintea boilor: Finanțăm diagnosticarea, dar n-avem prevenire

Organizațiile neguvernamentale au criticat, la întâlnirea cu reprezentantul ONU, lipsa unei strategii naționale pentru gestionarea cazurilor de HIV/SIDA, dar și lipsa unor programe naționale de prevenire privind infectarea cu HIV, în condițiile în care România are buget pentru diagnosticare, însă, pentru ca oamenii să meargă să facă teste, ar trebui să știe care sunt semnele infectării cu HIV.

Liana Velica, coordonatoare de programe la Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), a explicat că demersurile de prevenire a infectării (constând în campanii de educare a populației și distribuirea de materiale de protecție – seringi, ace, prezervative) sunt foarte puține și vin doar din partea ONG-urilor.

„La Ministerul Sănătății, prevenirea se confundă cu diagnosticul. Întrebarea este, acolo unde se fac teste, dacă se fac la oamenii care au cea mai mare nevoie. Se fac femeilor însărcinate în maternități, dar celelalte persoane vulnerabile ar trebui să meargă în capitala județului, la Direcția de Sănătate Publică“, a arătat Liana Velica.

În prezent, în București, ARAS și Carusel sunt singurele organizații care au programe de schimb de seringi. ARAS a primit finanțare din partea Primăriei București, pentru un proiect adresat persoanelor vulnerabile, de 995.000 de lei, care se termină la 1 martie. Apoi, activiștii nu știu ce vor face. În țară, nu se cunoaște situația.

Similar, și Florin Buhuceanu, reprezentant al Centrului Euroregional pentru Inițiative Publice și Accept,
ONG-ul care apără drepturile persoanelor LGBT, a acuzat că „statul s-a angajat în fața ONU că va finanța activități de prevenire și combatere a HIV/SIDA; în realitate a mințit deliberat. România cheltuie semnificativ pentru tratament, nu văd cum va face față valului de cazuri noi“. Referitor la cazurile bărbaților care fac sex cu bărbați, activistul a acuzat statul că așteaptă ca „străinătatea să plătească pentru ei“.

El a adăugat și că ia în considerare să dea în judecată MS pentru „politica sa falimentară“.

Oficialul ONU, la întâlnirea cu ONG-urile. Lângă profesor, sunt Florin Buhuceanu, din partea ACCEPT, și Adina Manea, din partea Tineri pentru tineri. Sursa: Staff Michel Kazatchkine 

Între ianuarie 2015 și decembrie 2018, Ministerul Sănătății a plătit 227 de milioane de euro pentru Programul național de supraveghere și control al bolnavilor cu HIV/SIDA.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un Plan Național pentru HIV/SIDA pentru 2019 – 2021, prin care vrea să creeze un mecanism de finanțare a ONG-urilor implicate în implementare, să asigure tratament și pentru persoanele vulnerabile neasigurate (minim 8.000 de persoane), să creeze o unitate de implementare a Planului. Și-a mai propus și ca 80% dintre persoanele diagnosticate să facă tratamentul antiretroviral. Alte măsuri prevăzute în Panul Național prevăd și: adoptarea cadrului legislativ pentru implementarea unor intervenții de tip camera de consum, autotestare, profilaxie pre-expunere, formarea personalului sanitar și social din serviciile de sănătate ale MS și din direcțiile medicale din subordinea altor ministere, pentru combaterea stigmei și discriminării. 

Puteți consulta aici Planul Național pentru HIV/SIDA. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.