De ce au crescut spitalizările din nou după ce România a avut o lună de liniște în pandemia COVID

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 08.03.2021 - 17:43
România a avut o lună de liniște în pandemia COVID: de ce au crescut spitalizările din nou. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea

România a avut o lună și o săptămână de scădere a spitalizărilor și a numărului de pacienți critici la terapie intensivă. În 21 ianuarie, se înregistrau pentru prima dată doar 8.000 de pacienți COVID internați și sub 1.000 la ATI. În 28 februarie, valorile reveneau.

SHARE

Din 21 ianuarie, pandemia COVID părea că se domolise în România: în acea zi, doar 8.000 de pacienți cu COVID erau internați în spital, iar în 22 ianuarie, la ATI se înregistrează pentru prima dată de luni de zile sub 1.000 de pacienți critici.

De ce au crescut cazurile noi de COVID și spitalizările 

Datele publicate de Grupul de Comunicare Strategică arată că România a avut o lună și 10 zile de scădere, timp în care chiar și medicii epidemiologi spuneau că măsurile luate de autorități au avut efect.

Citește și: Miracolul românesc: scade numărul de infectați cu COVID din spitale și de la ATI. Cum se explică

În 28 februarie, România se întorcea înapoi la 8.000 de persoane spitalizate și la peste 1.000 de pacienți critici internați la terapie intensivă. În acea zi, medicul Beatrice Mahler, șefa Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, avertiza că deja de trei zile „lucrurile se schimbă în mod negativ”.

La Institutul „Marius Nasta” lucrurile s-au schimbat într-un mod negativ, aș putea spune, în ultimele trei zile. Numărul de internări de pacienți cu forme severe, mult mai tineri decât perioada noiembrie-decembrie, pacienți care ajung cu saturații scăzute la spital, este mare. Suntem aproape la numărul complet de paturi ocupate.

În acest moment, sunt trei paturi libere în secție și un singur pat în terapie intensivă, în condițiile în care de ieri s-a deschis și unitatea mobilă”, explica, în 28 februarie, la Digi 24, medicul Beatrice Mahler.

Cu cinci zile înainte, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) avertizase, într-o analiză epidemiologică din 23 februarie, pe fondul redeschiderii școlii în format fizic, că deja rata de incidență era în creștere de două săptămâni și că se înregistra „o ușoară pozitivitate a cazurilor”.

INSP avertiza, astfel, că potrivit estimărilor epidemiologilor, în jurul datei de 20 martie, România va raporta circa 4.600 de cazuri noi pe zi.

Această creștere cu circa 2% pe zi a cazurilor noi este explicabilă atât prin redeschiderea școlilor, cât și prin relaxarea atât la nivel individual,pe fondul „oboselii pandemice”, cât și din cauza redeschiderii în unele zone a activităților din horeca, jocuri de noroc și cultură, arăta INSP în analiza citată.

Totodată, INSP atrăgea atenția că, „la data de 23 februarie, din totalul cazurilor confirmate (in perioada 8 – 21 februarie) in grupa de vârsta 0-19 ani, 2.9% erau internați in secții (din care 44.7% cu forme ușoare sau asimptomatici) si 0.2% erau internați in secții de ATI.

În perioada următoare este posibil sa se observe un impact indirect datorat faptului ca 97% din cazurile din grupa 0-19 ani sunt izolate la domiciliu. Este posibil ca aceste cazuri sa transmită infecția la persoanele adulte din aceeași locuința, iar acestea, in funcție de vârsta si comorbiditati, sa prezinte forme de boala care sa necesite spitalizare”. 

 

O lună și o săptămână de liniște în pandemie: evoluția spitalizărilor COVID 

În 21 ianuarie, în România erau internați doar 8.000 de pacienți COVID în spitale, iar deja în 15 februarie numărul lor scăzuse la 7.000. Cea mai mică valoare s-a înregistrat în 17 februarie, când spitalizările au scăzut la 6.895 de pacienți. Numărul pacienților COVID internați începe să crească din nou din 22 februarie, ajungând, în 28 februarie, înapoi la 8.000 de pacienți COVI în spitale. 

La 1 ianuarie 2021, erau internați în spitale 8.735 de pacienți cu coronavirus, iar la ATI erau internați 1.111 pacienți critici.

La jumătatea lunii ianuarie, spitalizați erau 8.635 de pacienți COVID, la ATI fiind internate 1.091 de persoane.

Valorile spitalizării și ATI continuă să scadă, ajungând în 21 ianuarie la circa 8.000 de pacienți COVID spitalizați, iar în 22 ianuarie, este atins un prim minim la ATI – 997 de pacienți critici.

16 ianuarie  - 8.485 de pacienți spitalizați, 1.089 ATI

17 ianuarie – 8.552 de pacienți spitalizați, 1.076 ATI

18 ianuarie – 8.710 pacienți spitalizați, 1.084 ATI

19 ianuarie – 8.417 pacienți spitalizați, 1.050 ATI

20 ianuarie – 8.240 pacienți spitalizați, 1.054 ATI

21 ianuarie – 8.068 de pacienți spitalizați, 1.005 ATI

22 ianuarie – 7.968 de pacienți spitalizați, 997 ATI

23 ianuarie – 7.736 pacienți spitalizați, 1.016 ATI

24 ianuarie – 7.803 de pacienți spitalizați, 1.020 ATI

25 ianuarie – 8.018 pacienți spitalizați, 1.017 ATI

26 ianuarie – 7.922 pacienți spitalizați, 1.002 ATI

27 ianuarie -  7.839 pacienți spitalizați, 1.025 ATI

28 ianuarie – 7.687 pacienți spitalizați, 989 ATI

29 ianuarie – 7.788 pacienți spitalizați, 996 ATI

30 ianuarie – 7.702 pacienți spitalizați, 1.018 ATI

31 ianuarie – 7.763 pacienți spitalizați, 997 ATI

La 1 februarie, erau spitalizați 7.895 de pacienți, iar la terapie intensivă erau internați 971 de pacienți critici, numărul spitalizărilor și al pacienților la ATI fiind în continuă scădere.

Astfel, în 15 februarie, erau spitalizați erau 7.048 de pacienți cu COVID. La terapie intensivă, numărul pacienților critici scăzuse la 941.

16 februarie – 7.045 de pacienți spitalizați, 943 ATI

17 februarie – 6.895 de pacienți spitalizați, 935 ATI

18 februarie – 6.913 pacienți spitalizați, 936 ATI

19 februarie – 6.982 pacienți spitalizați, 949 ATI

20 februarie – 7.042 pacienți spitalizați, 963 ATI (reîncepe creșterea)

21 februarie – 7.182 de pacienți spitalizați, 968 ATI

22 februarie – 7.461 de pacienți spitalizați, 972 ATI

23 februarie -  7.463 pacienți spitalizați, 978 ATI

24 februarie -  7.542 pacienți spitalizați, 969 ATI

25 februarie -  7.640 pacienți spitalizați, 985 ATI

26 februarie -  7.847 pacienți spitalizați, 968 ATI

27 februarie – 7.832 pacienți spitalizați, 997 ATI

28 februarie – 8.064 pacienți spitalizați, 1.006 ATI

La finele lunii februarie, numărul spitalizărilor începe să crească din nou, în 28 februarie fiind peste 8.000 internați, valoare atinsă anterior în 21 ianuarie.

În martie, spitalizările și numărul pacienților din ATI au continuat să crească, aducând valori similare cu cele din decembrie. Spre exemplu, după Crăciun, în 27 decembrie, erau spitalizați 9.871 pacienți, iar la ATI erau internate 1.206 de persoane. 

În 8 martie, s-au înregistrat cele mai mari valori din ianuarie încoace: peste 9.800 de pacienți internați și 1.098 la ATI. 

1 martie – 8.834 pacienți spitalizați, 1.022 ATI

2 martie – 8.536 pacienți spitalizați, 1.044 ATI

3 martie – 8.795 pacienți spitalizați,  1.032 ATI

4 martie – 9.035 pacienți spitalizați, 1.070 ATI

5 martie – 9.222 pacienți spitalizați, 1.067 ATI

6 martie –  9.306 pacienți spitalizați, 1.070 ATI

7 martie – 9.560 pacienți spitalizați, 1.093 ATI

8 martie – 9.825 pacienți spitalizați, 1.098 ATI

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te