Dr. Radu Țincu: Oamenii vor muri pe holurile spitalelor dacă se vor bloca secțiile ATI

DE Radu Țincu | Actualizat: 06.08.2020 - 15:32
DR. RADU ȚINCU, medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

În ciuda corona-scepticilor și a conspiraționiștilor pandemia de Covid-19 evoluează într-un ritm accelerat, România devenind un focar epidemic pe harta Europei.

SHARE

Chiar dacă virusul nu există și totul este o invenție, în fiecare zi 50-60 de pacienți ajung în terapie intensivă.

Un virus "inexistent" ucide, în medie, 30 de români zilnic. O pandemie de manipulare a umplut secțiile de AȚI din zonele de focar, fiind necesar transferul pacienților gravi prin diferite spitale din țară. Acesta este rezultatul neîncrederii și dezorientarii sociale.

Teoriile conspirației, disputele politice, conflictele instituționale au alimentat din plin populația cu informații contradictorii care au amplificat gradul de neînțelegere a aceastei crize sanitare. Dincolo de acestea, din nefericire au existat și medici care au promovat și susținut teorii ale manipulării.

Faptul că medici cunoscuți sau chiar cu notorietate au emis în spațiul public o serie de aberații medicale a dus la catalizarea reacției populare de neîncredere.

Evoluția accelerată a pandemiei de Covid-19 a determinat o presiune progresivă asupra secțiilor de terapie intensivă.

Chiar dacă nu putem discuta despre o presiune națională asupra secțiilor AȚI, discutăm cu siguranță despre o presiune regională, în special în zonele de focar. În toate aceste regiuni „roșii” capacitatea secțiilor de terapie intensivă pentru pacienții Covid a fost depășită.

Depășirea capacității din reanimare era un fapt previzibil. Discutăm de un sistem de terapie intensivă subdimensionat de dinainte de pandemie.

Secțiile de reanimare prezintă un deficit structural important. Înregistrăm un număr mai mic de paturi de terapie intensivă în comparație cu alte țări europene, avem un deficit de aparate de ventilație mecanică. Pentru un răspuns eficient într-o situație de criză sanitară ar fi trebuit să deținem peste 4000 de ventilatoare, când în realitate avem de 3 ori mai puține. Pentru ca lucrurile să fie și mai dificile, la acest deficit structural se adaugă lipsa resursei umane.

Avem aproximativ 1.100 de medici în specialitatea de terapie intensivă, când de fapt ar fi nevoie de peste 2.000. Nici un spital din țară nu cred că deține organigrama de personal AȚI completă.

Plecând de la această realitate, ne putem imagina faptul că, într-o criză sanitară, situația poate deveni rapid instabilă și total imprevizibilă. Am asistat ani la rând la migrația medicilor AȚI în vestul Europei, fără să ne gândim că România pierde personal medical înalt calificat. Nepăsarea aceasta ne va costa enorm în această perioadă.

Ce strategii se pot aplica?

În momentul în care nu înregistram un număr mare de pacienți pozitivi, secțiile AȚI au putut gestiona eficient persoanele în stare critică. Nu doar numărul pacienților din terapie intensivă este un indicator important, dar mai ales viteza cu care aceștia trebuie admiși în aceste sectoare.

Din totalul persoanelor diagnosticate cu Covid-19, aproximativ 5% vor dezvolta forme severe de boală care vor necesita măsuri de reanimare. Este cât se poate de simplu să înțelegem că orice creștere a numărului de infectați va genera un procent de pacienți în stare gravă. Evoluția din ultimele săptămâni a umplut secțiile  AȚI din zonele de focar.

Prima strategie adoptată a fost transferul pacienților în stare gravă către alte spitale care aveau disponibile paturi de terapie intensivă. Această strategie a reprezentat o supapă de salvare pentru secțiile AȚI supraaglomerate și colmatate. Dar transferul unui pacient critic nu este o precedurăsimplă și lipsită de riscuri.

O persoană aflată în stare gravă, ventilată mecanic sau cu suport al unor funcțîi vitale este extrem de dificil de mobilizat și transportat. De foarte multe ori, starea extrem de gravă nu va permite astfel de trasferuri între spitale. Politica transferului nu poate fi eficientă pe termen lung, având în vedere dificultățile de realizare dar mai ales faptul că presiunea pe sistemul de sănătate a tot crescut în ultimul timp.

A doua strategie a fost reprezentată de montarea unor secții de terapie intensivă mobilă în zonele de focar. Nici această soluție nu poate fi utilizată pe termen lung din cel puțîn două considerente. În primul rând nu vom avea capacitatea de a instala un număr infinit de secții mobile de AȚI, iar în al doilea rând, pentru ca acestea să fie funcționale, este nevoie de personal medical.

Această nevoie de personal medical survine pe un deficit național binecunoscut. Pentru a le putea face operaționale a fost luată decizia detașării personalului medical din spitalele generale. Detașarea medicilor reprezintă o decizie de avarie care va permite funcționarea secțiilor mobile de terapie intensivă, dar care va afecta capacitatea de răspuns medical în spitalele din care aceștia au fost detașați. Detașarea lor s-a făcut din spitale unde oricum există un deficit de personal medical.

Oricât de mult am încerca să eficientizăm sistemul, ne lovim de același număr de medici și asistenți pe care oricât i-am roti, nu îi putem multiplica. Detașarea va rezolva parțial presiunea generată de pacienții Covid, însă va afecta capacitatea răspunsului medical pentru pacienții cu alte boli care nu vor mai putea fi tratați în același număr și cu aceeași promptitudine în spitale din care s-au făcut detașări. Cu cât vom detașa mai mulți medici din spitalele generale, cu atât eficiența acestora va scădea.

Dacă numărul de cazuri va continuă să crească, nici secțiile mobile de AȚI și nici detașările nu vor putea să compenseze numărul din ce în ce mai mare de pacienți în stare gravă.

A treia strategie este reprezentată de transformarea altor spitale generale în spitale suport Covid. Și în acest caz există un efect de domino, prin faptul că pacienții cu alte boli vor accesa din ce în ce mai greu sistemul de sănătate supraglomerat și blocat cu pacienți infectați cu noul coronavirus. La un moment dat, nu doar pacienții Covid 19 vor fi afectați de incapacitatea sistemului de sănătate, ci toți pacienții din  România vor avea de suferit ca urmare a supraglomerarii spitalelor.

Dacă situația devine incontrolabilă, iar pandemia evoluează într-un ritm galopant se poate ajunge la transformarea întregului sistem de sănătate publică în spitale Covid. Acesta este cel mai negru scenariu care se poate întâmpla, cu efecte devastatoare în privința mortalității.

Faptul că vor fi amestecați în același spital, pacienți bolnavi de coronavirus cu cei cu alte patologii va determina contaminarea sistmului sanitar. Se vor contamina atât paciențîi între ei, dar și personalul medical. Înainte de a ajunge pe marginea prăpastiei, cred că putem discuta despre posibilitatea de a transformă un întreg spital, de preferință pavilionar într-o secție mamut de terapie intensivă. În opinia mea această poate reprezenta o soluție pentru conservarea spitalele generale și asigurarea tratamentul pacienților noncovid.

Transformarea unui spital într-o secție de terapie intensivă se poate realiza prin transfer de aparate de ventilație și personal medical. Nu va fi un lucru simplu, însă va proteja sistemul de sănătate. În acest mod vom preveni contaminarea spitalelor, a pacienților, dar și a personalului medical. Atunci când toate spitalelor vor trata pacienți Covid-19 putem spune că sistemul de sănătate publică se apropie de colaps.

Depășirea capacității secțiilor de terapie intensivă va genera o mortalitate uriașă, atât pentru pacienți Covid, dar și pentru ceilalți pacienți.

În toate țările unde capacitatea ATI a fost depășită, mortalitatea a fost uriașă și a fost determinată de incapacitatea sistemului sanitar în preluarea pacienților gravi. Responsabilitatea colectivă nu va opri pandemia de coronavirus, însă va încetini ritmul de îmbolnăvire, dând posibilitatea spitalelor de a răspunde eficient.

Dacă nu vom respecta acele măsuri sanitare simple vom bloca secțiile ATI, iar oamenii vor muri pe holurile spitalelor sau în camerele de gardă, nemaiexistând locuri în reanimare.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -