Ce trebuie să faci pe loc atunci când ai cârcei ca să nu te mai doară. Din ce cauză apar durerile
Cârceii apar brusc, dor intens și pot bloca piciorul, talpa sau mâna câteva secunde ori minute. De cele mai multe ori nu sunt periculoși, dar pot semnala oboseală musculară, deshidratare sau probleme de circulație.
Un cârcel este o contracție involuntară și dureroasă a unui mușchi. Apare cel mai des la gambă, talpă, coapsă sau degete și poate surprinde pe oricine, în timpul mersului, după sport, noaptea sau chiar în repaus.
De obicei, trece singur, dar durerea poate fi atât de puternică încât primul impuls este să încordezi și mai mult zona. Tocmai asta trebuie evitat. Soluția este relaxarea progresivă a mușchiului, întinderea ușoară și masajul, nu forțarea bruscă.
Citește și: Atac de panică sau infarct? Diferențele vitale care îți pot salva viața
Ce trebuie să faci imediat când ai cârcei
Primul pas este să oprești activitatea și să nu mai forțezi mușchiul afectat. Dacă te prinde cârcelul în mers, la alergare sau în timpul unui efort, oprește-te, sprijină-te de ceva stabil și încearcă să nu pui toată greutatea pe piciorul dureros.
Apoi, întinde ușor mușchiul. Dacă este vorba despre gambă, întinde piciorul și trage vârful labei piciorului spre tine. Dacă apare în talpă, încearcă să ridici degetele spre tibie și să calci ușor pe podea. Pentru coapsă, întinderea trebuie făcută lent, fără mișcări bruște. Se recomandă întinderea blândă și masajul mușchiului afectat.
Masajul zonei ajută mușchiul să se relaxeze. Nu trebuie apăsat agresiv. Mișcările circulare, făcute lent, pot reduce durerea și senzația de „nod” muscular. Dacă zona rămâne dureroasă după ce cârcelul trece, se poate folosi căldură locală pentru relaxare sau rece dacă mușchiul pare inflamat ori sensibil după efort. Masajul, întinderea și aplicarea căldurii sau a gheții pot fi utile pentru crampele musculare.
Dacă ai transpirat mult, ai făcut sport, ai stat în căldură sau nu ai băut apă, bea lichide treptat. Nu este nevoie să bei foarte mult dintr-odată. Apa este suficientă în multe cazuri, iar după efort intens pot ajuta și lichidele care refac sărurile minerale, dar suplimentele cu magneziu sau potasiu nu trebuie luate la întâmplare, mai ales de persoanele cu boli renale, cardiace sau tratamente cronice.
Ce să nu faci când te ia cârcelul
Nu smuci piciorul, nu sări brusc în picioare și nu încerca să „rupi” contracția prin forță. Un cârcel poate lăsa mușchiul sensibil ore întregi, iar mișcările agresive pot accentua durerea.
Nu lua medicamente pentru relaxare musculară fără recomandare medicală și nu presupune automat că lipsa de magneziu este cauza. Crampele pot apărea și din oboseală musculară, stat prelungit într-o poziție, efort fizic peste nivelul obișnuit, încălțăminte nepotrivită sau probleme medicale.
Din ce cauză apar cârceii
Cauza exactă nu este întotdeauna clară. Better Health Victoria arată că un cârcel este un spasm dureros, necontrolat al unui mușchi și că printre factorii favorizanți se numără deshidratarea, oboseala musculară și condiția fizică slabă.
Cârceii apar frecvent după efort, mai ales dacă mușchiul a fost suprasolicitat. De exemplu, alergarea, mersul mult pe jos, urcatul scărilor, sportul făcut fără încălzire sau munca fizică intensă pot declanșa crampe. Studiile despre crampele asociate exercițiului fizic arată că oboseala locală a mușchiului poate avea un rol important, nu doar deshidratarea sau dezechilibrul de electroliți.
Deshidratarea poate favoriza crampele, mai ales vara, în timpul febrei, după diaree, după efort sau la persoanele care nu consumă suficiente lichide. Se recomandă consumul regulat de lichide, inclusiv după activitate fizică, pentru buna funcționare a mușchilor.
Dezechilibrele de minerale pot fi, de asemenea, implicate. Sodiul, potasiul, calciul și magneziul participă la funcționarea normală a mușchilor și nervilor. Cleveland Clinic explică faptul că un dezechilibru electrolitic apare atunci când organismul are prea mult sau prea puțin din anumite minerale și poate fi legat inclusiv de probleme renale sau de alte afecțiuni.
Cârceii pot apărea și noaptea. Sunt frecvenți la nivelul gambelor și pot trezi persoana din somn. Pentru prevenție, se recomandă întinderi ușoare înainte de culcare și, în unele cazuri, câteva minute de exercițiu lejer, cum ar fi mersul pe bicicletă staționară.
Cine are risc mai mare să facă des cârcei
Riscul crește la persoanele care fac efort fizic intens, la cele care stau mult în picioare, la vârstnici, la femeile însărcinate și la cei care se deshidratează ușor. Pot conta și unele tratamente, cum ar fi diureticele, dar și afecțiuni care influențează circulația, nervii, rinichii sau metabolismul.
Cleveland Clinic menționează, pentru crampele nocturne ale picioarelor, factori precum hidratarea, exercițiile ușoare, încălțămintea de susținere și evitarea excesului de alcool sau cofeină.
Cum poți preveni cârceii
Prevenția începe cu hidratarea corectă, mai ales în zilele călduroase și înainte sau după efort. Încălzirea înainte de sport și întinderile ușoare după activitate pot reduce riscul de crampe. La persoanele care fac cârcei noaptea, întinderea gambelor înainte de culcare poate ajuta.
Este importantă și creșterea treptată a efortului. Dacă o persoană sedentară începe brusc să alerge sau să meargă mulți kilometri, mușchii se pot suprasolicita. La fel, încălțămintea rigidă, nepotrivită sau foarte uzată poate contribui la apariția cârceilor la tălpi și gambe.
Alimentația echilibrată contează, dar nu trebuie transformată într-o vânătoare de suplimente. Dacă apar crampe frecvente, medicul poate recomanda analize pentru minerale, glicemie, rinichi, tiroidă sau alte cauze posibile, în funcție de simptome.
Când trebuie să mergi la medic
De cele mai multe ori, cârceii trec singuri și nu au nevoie de tratament medical. Totuși, trebuie cerut sfatul medicului dacă apar des, sunt foarte dureroși, nu se ameliorează prin întindere și masaj sau afectează somnul.
National Health Service recomandă consult medical dacă durerile perturbă somnul, dacă există amorțeală sau umflături la nivelul picioarelor ori dacă un cârcel durează mai mult de 10 minute. Se recomandă, de asemenea, evaluare medicală dacă apar umflături, roșeață, modificări ale pielii, slăbiciune musculară sau crampe frecvente care nu se ameliorează cu măsuri simple.
Un cârcel ocazional nu este, de regulă, motiv de panică. Dar crampele repetate, apărute fără explicație, mai ales la persoane cu boli cronice sau tratamente de durată, trebuie investigate. Ele pot fi doar semnul unei suprasolicitări, dar pot indica și o problemă de circulație, nervi, metabolism sau echilibru mineral.