Ce trebuie făcut pentru a evita blocarea sistemului sanitar în vârf de criză

DE Radu Țincu | Actualizat: 26.03.2020 - 11:24
DR. RADU ȚINCU, medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

În ultimele zile asistăm la contaminarea sistemului sanitar cu Covid-19 într-un ritm accelerat, incomparabil cu statisticile celorlalte țări afectate de pandemie.

SHARE

Italia a raportat peste 5000 de cadre medicale contaminate, iar Spania peste 3600. Atunci când privim aceste date este obligatoriu să le interpretăm în contextul real al situației, făcând referire la durata pandemiei din aceste țări, la numărul total al cadrelor medicale. Astfel aceste țări raportează o contaminare a personalului medical între 8 și 10%. Dacă analizăm datele din România, aflăm faptul că la 900 de îmbolnăviri confirmate, avem peste 170 de medici confirmați pozitiv, ceea ce înseamnă aproximativ 19%. Este un procent uriaș având în vedere că pandemia, de fapt, nici nu a început  cu adevărat în România. Sistemul de sănătate începe să devină disfuncțional în aceste zone contaminate înainte de a începe bătălia.

Care ar fi putea fi explicația unui astfel de fenomen, oarecum particular pentru țările afectate de pandemie?!

În primul rând trebuia înțeles, încă din prima clipă, faptul că o prioritate absolută este reprezentată de menținerea funcțională a sistemului medical. La început, pandemia era caracterizată de importul de cazuri din zonele roșii și galbene ale globului, iar definiția de caz punea accent pe anchetă epidemiologică care să evidențieze proveniența unui individ din aceste focare. În scurt timp, scenariul s-a modificat. A apărut transmiterea intracomunitară, prin care indivizii locali au început să transmită virusul în comunitățile lor. Cu cât transmiterea comunitară este mai amplă, cu atât anchetele epidemiologice sunt mai dificil sau chiar imposibil de realizat. În acest moment definiția de caz trebuia schimbată rapid, cu prioritizarea testării pacienților care accesează sistemul de sănătate și a cadrelor medicale. Într-adevăr definiția de caz a fost modificată în acest sens, însă în opinia mea această modificare a fost realizată  cu o întârziere care explică contaminarea personalului medical. În acest moment trebuie intensificată testarea. Testarea populației pe scară largă va oferi o imagine reală și completă a situației. Cu cât vom avansa în evoluția acestei pandemii la nivel național, cu atât și testele rapide care detectează prezența anticorpilor vor începe să devină utile, considerând că populația va începe să fie imunizată prin boală.

Testare și pentru pacienții sugestive

Pentru a evita blocarea sistemului medical, testarea trebuie crescută pentru pacienții cu patologie respiratorie severă de cauza neconcludentă care sunt internați în spitale. Cred, însă, că testarea trebuie să cuprindă și  pacienții cu simptome sugestive de viroză cu Covid-19, ce urmează a fi internați în spital. Orice pacient cu simptomatologie sugestivă de coronavirus care este internat netestat în spital poate reprezenta un potențial pericol pentru personalul medical, dar și pentru ceilalți pacienți.

În plus, actuală definiție de caz și protocol de testare permite testarea personalului medical simptomatic. În cazul infectării cu noul coronavirus există o perioadă de incubație ce nu este însoțită de simptome, dar în care individul poate transmite infecția, de aceea consider că testarea personalului medical trebuie realizată chiar în absența simptomelor, mai ales atunci când discutăm de prezența unor focare izolate confirmate în spital. Au fost spitale în care au fost confirmați cu coronavirus, pacienți sau personal medical, fiind dispusă închiderea parțială a spitalului, prin izolarea la domiciliu sau carantină doar a celor ce au intrat în contact cu pacienții confirmați pozitivi. În acest scenariu, este necesară testarea pe scară extinsă a personalului medical din acel spital, chiar și asimptomatic. Dacă senatorii și deputații fără simptome au fost testați în totalitate de două ori pentru un posibil contact cu un pacient diagnosticat cu coronavirus, cu atât mai mult trebuie să conștientizăm necesitatea testării personalului medical. În plus ne asigurăm în acest fel de conservarea sistemului medical pentru situația în care numărul de cazuri va crește. Nu putem continua în acest ritm de îmbolnăvire al medicilor pentru că este foarte posibil ca în momentul de maximă intensitate al pandemiei, spitalele să nu fie complet funcționale. Cu un sistem medical infectat înainte de vârful pandemiei, vom asista la o scădere a capacității de reacție și implicit la agravarea situației de fond.

Protecția personalului medical

Dincolo de extinderea testării trebuie aplicate măsurile de prevenție a transmiterii în spitale. Trebuie intensificată protecția personalului medical. Transmiterea intracomunitară ne spune faptul că, în realitate, orice persoană care se internează în spital poate fi purtătoare de noul coronvirus. În această nouă perspectiva, tot personalul medical trebuie să poarte echipamente de protecție și să aibă la dispoziție dezinfectanți de uz personal și pentru suprafețe. Chiar dacă utilizarea combinezoanelor va fi rezervată pentru  cazurile confirmate cu Covid-19, întreg personalul medical va trebui să poarte echipamente de protecție, reprezentate de: măști, ochelari de protecție, mănuși, halate chirurgicale de protecție peste echipamentul obișnuit de spital, botosi de protecție. 

Un alt element extrem de important pentru protecția personalului medical și pentru creșterea capacității de răspuns este managementul resursei umane. În acest moment spitalele sunt eșalonate în trei categorii. Cele de primă linie, reprezentate de spitalele de boli infecțioase, urmând spitalele de boli pulmonare și cele din linia 3, numite spitale de suport. În acest moment spitalele din linia 2 și 3 trebuie să își protejeze personalul medical în vederea pregătirii acestora pentru vârful pandemiei. Răspunsul medical este necesar să fie proporțional cu realitățile din spitale. O lipsă de viziune în managementul resursei umane, va determina o epuizare a acesteia înainte de începerea luptei. Managerii și șefii de secție care nu vor reuși să optimizeze resursă umană se vor face vinovați de efectele deciziilor lor.

În acest moment în care avem un sistem de sănătate subfinanțat de decenii, o lipsă de personal medical dovedită, îmbolnăvirea personalului medical va produce disfuncționalități și mai grave. Sistemul de sănătate subfinanțat și subpopulat nu poate fi infectat suplimentar, iar protecția personalului medical trebuie să fie prioritatea absolută a statului român. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -