Dacă vă întrebați ce puteți face pentru a vă proteja memoria și sănătatea creierului, ați putea beneficia de încercarea dietei mediteraneene verzi.
Cercetătorii de la Universitatea BGU din Israel au descoperit că o versiune modificată a dietei mediteraneene, care să includă ceai verde și smoothie-uri verzi, ar putea fi chiar mai bună decât cea originală în ceea ce privește încetinirea îmbătrânirii creierului.
Ce este dieta mediteraneeană verde, care încetinește îmbătrânirea creierului? Ce alte beneficii are
„Această cercetare indică valoarea substanțelor chimice vegetale, numite polifenoli, în dietă”, explică Laura Clark, dietetician, conform The Telegraph.
„Acești compuși, prezenți din abundență în legumele verzi, au proprietăți antiinflamatorii și par a fi printre cei mai puternici pentru reducerea riscului de degenerare a creierului pe măsură ce îmbătrânim.”
Citește și: Care este secretul părului lung și sănătos? Ce roluri joacă genetica, dieta și îngrijirea?
Deși studiul a implicat consumul unor cantități mari de ceai verde și smoothie-uri verzi, consumul unei varietăți de legume verzi va aduce beneficii similare pentru sănătate.
Iată cinci alimente pe care să le adăugați în dieta dumneavoastră în timpul lunilor reci de iarnă.
Varza kale protejează împotriva cancerului
Varza kale este plină de un tip de antioxidanți numiți flavonoli, care ajută la protejarea celulelor de daune și reduc inflamația.
De asemenea, conține compuși vegetali numiți glucosinolați, care sunt transformați în sulforafan în intestin, un compus cunoscut pentru proprietățile sale anti-cancer.
Citește și: Dieta atlantică, noul trend alimentar pentru slăbit. De ce este recomandată chiar și de medici?
Kale poate fi greu de mâncat crudă, așa că încercați să o faceți sote.
Adăugați puțin ulei de măsline și un cățel de usturoi răzuit fin într-o tigaie încinsă și adăugați varza kale tocată mărunt.
Se stoarce puțin suc de lămâie și se adaugă piper negru înainte de servire.
Prazul, benefic pentru intestin
Prazul este o sursă fabuloasă de amidon rezistent, un tip de fibră prebiotică pe care intestinul nu o poate digera.
Acesta trece în intestinul gros unde este fermentat de bacteriile intestinale pentru a produce acizi grași cu lanț scurt.
Citește și: O femeie a slăbit 63 de kilograme într-un an, folosind „metoda semaforului”. Pe ce se bazează?
Aceștia joacă un rol crucial în sănătatea intestinului și îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și funcția cognitivă.
Varza creață, mazărea, fasolea și sfecla elvețiană
Varza creață este o sursă excelentă de fibre, având 3 g de fibre la 100 g.
Fibrele din varza creață ajută la digestie prin favorizarea tranzitului intestinal regulat și susținerea sănătății intestinului. De asemenea, ajută la scăderea colesterolului, la reglarea zahărului din sânge și la creșterea sațietății pentru gestionarea greutății.
Adăugați mazăre verde la salată pentru proteine. De obicei, asociem proteinele cu o friptură grasă și suculentă, dar mazărea este una dintre puținele legume verzi cu un conținut ridicat de proteine și, desigur, fără grăsimi animale saturate.
Acestea conțin aproximativ 5,5 g de proteine vegetale slabe la 100 g.
Fasolea Edamame și fasolea sunt, de asemenea, bogate în proteine.
Pentru sănătatea oaselor, consumați sfeclă elvețiană. Când vine vorba de a ne menține oasele puternice, importanța vitaminei D și a calciului este bine documentată, dar majoritatea oamenilor nu știu că vitamina K lucrează mână în mână cu acestea pentru a regla depunerea calciului în oase.
100 g de sfeclă elvețiană conțin întregul aport zilnic recomandat de vitamina K.
