Când se vor vaccina românii

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 18.12.2020 - 11:11

Pentru ca pandemia să fie ținută sub control, ar fi nevoie ca 70 la sută din populație să se vaccineze.

SHARE

La începutul lui 2021, ar putea sosi în țară primele vaccinuri împotriva coronavirusului. Autoritățile trebuie să ducă o campanie de informare care să-i convingă pe sceptici (aproape 40%) să aibă încredere în imunizare. 

Până în 10 decembrie, au fost confirmate peste 539.107 de cazuri de infectare cu coronavirus, iar peste 435.000 de pacienți au fost declarați vindecați. Numărul deceselor la pacienții infectați cu coronavirus era 12.950. 

Imunizarea ar putea fi însă începutul sfârșitului pandemiei de coronavirus, a atras atenția medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei românești de vaccinare. 

Acum, România așteaptă ca Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) să dea undă verde celor două vaccinuri - Moderna și BioNTech&Pfizer  - pentru care au fost depuse cereri de autorizare condiționată. Cel din urmă a fost deja autorizat în Marea Britanie și Canada. 

După avizul EMA, Comisia Europeană va emite decizia de autorizare, care este valabilă în toate statele membre ale Uniunii Europene, a precizat Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), la solicitarea Newsweek România. 

_______________________

Citește și: 

Cel mai bun vaccin: Pfizer, Moderna sau AstraZeneca

Sărbători altfel. Unde poți merge în străinătate fără teama de COVID-19

Petrecerile de Crăciun și Revelion în pandemie

________________________

La 1 decembrie, EMA a anunțat că s-au depus cereri de autorizare condiționată de punere pe piață pentru vaccinurile anti-COVID-19 dezvoltate de BioNTech&Pfizer și Moderna. Aceste vaccinuri vor fi evaluate de către Comitetul pentru Medicamente de Uz Uman al EMA (CHMP), iar, dacă acesta va emite o opinie pozitivă în urma evaluării, Comisia Europeană va lua decizia de autorizare, care este validă în toate statele membre ale UE, inclusiv în România.

Pentru toate medicamentele depuse prin procedura centralizată nu se depun cereri de autorizare în statele membre ale UE, ci la Agenția Europeană a Medicamentului, a mai precizat ANMDMR, în răspunsul pentru Newsweek România.

Vaccinul dezvoltat de Pfizer și BioNTech ar urma să primească avizul de la Agenția Europeană a Medicamentului până în 29 decembrie, iar cel de la Moderna, până în 12 ianuarie. 

După primirea aprobării, într-o săptămână sau două, va începe livrarea vaccinurilor în țară și poate fi demarată campania de imunizare, a explicat medicul Valeriu Gheorghiță, într-un interviu acordat postului tv Digi24. 

De asemenea, la EMA este în desfășurare o procedură de evaluare continuă și pentru vaccinul anti-COVID al AstraZeneca – presupune evaluarea datelor pe măsură ce devin disponibile, dar încă nu a fost depusă o cerere de autorizare. EMA a demarat procedura de evaluare continuă și pentru vaccinul produs de
Johnson&Johnson. 

Ce este procedura EMA 

„Procedura de autorizare condiționată de punere pe piață permite autorizarea medicamentelor care acoperă nevoile medicale neacoperite pe baza unor date mai puţin complete decât se solicită în mod obişnuit.

Aceasta se întâmplă dacă beneficiul pentru pacienţi al punerii imediate pe piaţă a medicamentului sau vaccinului depăşeşte riscul inerent faptului că nu toate datele sunt încă disponibile. 

Autorizările condiţionate de punere pe piaţă sunt utilizate în contextul pandemiei pentru a răspunde prompt ameninţării la adresa sănătăţii publice.

Cu toate acestea, datele trebuie să demonstreze faptul că beneficiile vaccinului depăşesc orice riscuri“, a explicat Agenția Europeană a Medicamentului într-un comunicat de presă, preluat și de ANMDMR. 

Avans de 12 milioane de euro pentru vaccin

În total, România va primi vaccin de la UE pentru 10,7 milioane de persoane, iar primele doze ar putea ajunge în țară, într-un scenariu optimist, chiar spre finalul lui decembrie 2020, a precizat medicul Valeriu Gheorghiță. 

În prima tranșă, ar putea veni 2,4 milioane de doze de vaccin de la AstraZeneca și de la Pfizer&BioNTech. 

„Din 1.200.000 de doze, noi putem vaccina circa 600.000 de persoane. În acest moment, în sistemul medical sunt estimate circa 250.000 – 300.000 de persoane. 

Cu siguranţă, noi vom acoperi mai mult decât personalul medical şi tot ce înseamnă personal auxiliar din domeniul sănătăţii şi domeniul asistenţei sociale şi, foarte probabil, vom începe şi campania de vaccinare pentru persoanele vulnerabile – vârstnici şi cei cu boli cronice, în paralel cu vaccinarea persoanelor care desfăşoară activităţi în infrastructura critică“, a explicat medicul. 

România a plătit deja un avans de circa 12 milioane de euro pentru vaccin către Comisia Europeană, a anunțat, la finele lui noiembrie, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. 

Ținta României: 70% din populație imunizată 

„Perspectiva unui vaccin care să îndeplinească toate criteriile de siguranță și de eficacitate reprezintă o șansă de a ieși din această criză. România își propune să vaccineze 60 - 70 la sută din populație împotriva COVID-19, conform estimărilor specialiștilor, putem asigura deja începutul sfârșitului pandemiei“, a anunțat, la începutul lui decembrie, medicul de boli infecțioase Valeriu Gheorghiță, de la Spitalul Militar Central „Carol Davila“, la lansarea strategiei naționale de vaccinare împotriva coronavirusului. 

Coordonatorul campaniei a mai atras atunci atenția că „vaccinarea este voluntară și nu este obligatorie, este un drept și nu o obligație“ și că „în România se vor folosi doar vaccinuri aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului“.

Conform estimărilor autorităților, în primele șase luni de la debutul campaniei de vaccinare, ar putea fi imunizați 13 milioane de români, iar campania de imunizare a 70 la sută din populație ar putea fi efectuată până în iunie. 

Medicul Valeriu Gheorghiță a arătat că vor fi organizate 900 de centre de vaccinare, care vor primi vaccinurile de la Institutul Cantacuzino, care va fi un „hub central“ de distribuție.

Pe lângă acesta, vor exista încă șase centre regionale de stocare a vaccinurilor, prevăzute cu congelatoare care asigură temperatura de -80 de grade Celsius. 

Dozele rezistă în congelator circa șase luni. 

Autoritățile estimează că vor fi vaccinați circa 5.000 de oameni pe lună. Pentru persoanele care ajung cu greu la un centru de vaccinare sau nu se pot deplasa, vor fi organizate echipe mobile de vaccinare. 

Imunizările vor fi monitorizate prin Registrul electronic național al vaccinărilor, iar posibilele efecte adverse vor fi raportate în același registru și către Agenția Națională a Medicamentului. 

_______________________

Citește și: 

Cel mai bun vaccin: Pfizer, Moderna sau AstraZeneca

Sărbători altfel. Unde poți merge în străinătate fără teama de COVID-19

Petrecerile de Crăciun și Revelion în pandemie

________________________

 

Vaccinarea va fi gratuită și se pot imuniza și persoanele care au fost infectate cu coronavirus.  Activitatea de vaccinare se va desfășura în baza unei programări. Programarea se face într-o platformă unică, ce este în curs de dezvoltare. Programarea se va face telefonic, online sau prin intermediul medicului de familie, a mai explicat medicul Valeriu Gheorghiță. 

Care e pericolul dacă nu ne vaccinăm 

Radu Țincu, medic de terapie intensivă la Spitalul Floreasca din Capitală, a explicat, pentru Newsweek România, că, pentru ca pandemia să fie oprită, este nevoie să ajungem la un grad de imunizare a populației de peste 65-70%. 

„Vaccinurile anunțate până acum au o eficiență de 95 la sută. Deci sunt 5 la sută persoane care nu vor dezvolta anticorpi protectivi, chiar dacă se vor vaccina. Deci procentul de vaccinați trebuie să fie chiar mai mare de 70 la sută. Dacă nu va fi atins acest procent, nu vom controla pandemia, pentru că e un număr prea mic de persoane care să întrerupă lanțul de transmitere epidemiologică“, a explicat medicul. 

Circa 900 de centre de vaccinare vor fi înființate în România. Vor fi vaccinați circa 5.000 de oameni pe lună. Imunizarea va fi gratuită și voluntară - Foto: INQUAM PHOTOS. Octav Ganea

Acesta a atras atenția că, în cazul în care imunizarea rămâne redusă în rândul populației, virusul poate suferi mutații care l-ar putea face și mai periculos. 

„Trebuie să avem în vedere că virusul are capacitatea, natural, să sufere mutații determinate de dorința lui de supraviețuire, să scape de mecanismele de apărare ale organismului. Se întâlnește cu alte particule virale și poate împrumuta informații genetice care să-l facă mult mai performant“, a mai avertizat Radu Țincu pentru Newsweek România.

Medicii vor avea prioritate la vaccinare

Conform strategiei naționale de vaccinare, publicată în Monitorul Oficial în 3 decembrie, vaccinarea va fi efectuată în trei etape, care stabilesc și ordinea în care va fi imunizată populația. 

Astfel, în prima etapă, vor fi vaccinați lucrătorii din domeniul sănătății și din domeniul social, atât din sistemul public, cât și din cel privat: personalul din spitale și unități ambulatorii (cu tot cu personal auxiliar, administrativ și pază), personalul din sistemul de urgență, cel din medicina primară, laboratoare și farmacii, personalul care furnizează serviciile stomatologice, medicii rezidenți, elevii și studenții de la unitățile cu profil sanitar, paramedicii și voluntarii din unități sanitare. 

Foto: INQUAM PHOTOS/ Virgil Simionescu

Tot în prima categorie care va fi vaccinată intră și personalul de îngrijire din centrele rezidențiale și medico-sanitare, personalul care asigură îngrijiri medicale și sociale la domiciliu, personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile de sănătate publică), personalul din unitățile sanitare ale ministerelor, personalul din centrele de dializă și de transfuzii, precum și personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare. 

În etapa a doua, va fi vaccinată populația la risc - adică adulții de peste 65 de ani și persoanele cu boli cronice (în funcție și de indicațiile vaccinurilor utilizate), dar și „lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale: personal-cheie pentru funcționarea instituțiilor statului, respectiv Parlament, Președinție, Guvern, ministere și instituții subordonate acestora, personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și al autorității judecătorești, personalul din sectorul economic vital“ - adică cei care lucrează în procesarea, distribuția și comercializarea produselor de bază – panificație, lactate, carne, fructe, legume –, uzine de apă, centrale eletrice, unități de producție și transport de gaze, unități de producție și distribuție de combustibili, unități de producție de medicamente și materiale sanitare, transport de persoane și mărfuri, noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi, dar și cei care lucrează în Serviciul de Telecomunicații Speciale, cei din radioul public și televiziunea publică. 

_______________________

Citește și: 

Cel mai bun vaccin: Pfizer, Moderna sau AstraZeneca

Sărbători altfel. Unde poți merge în străinătate fără teama de COVID-19

Petrecerile de Crăciun și Revelion în pandemie

________________________

 

Tot în această etapă sunt incluși și profesorii și educatorii, plus personalul auxiliar, personalul din poștă și din serviciile de curierat, preoții, jurnaliștii acreditați în domeniul sănătății, care realizează reportaje din unități medicale, dar și personalul care lucrează în salubritate. 

În cea de-a treia etapă, va fi imunizată populația generală. Copiii vor fi vaccinați în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele sub 18 ani, se arată în strategie. Spre exemplu, vaccinul Pfizer nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.  

Nu ne-am vaccina, dar ne e frică să ajungem la spital 

Aproape 40% dintre români nu s-ar vaccina împotriva coronavirusului, iar 7 din 10 se tem mai mult de spitale decât de COVID-19, arată două sondaje făcute în ultimele trei luni în România. 

Astfel, doar 21 la sută dintre români s-ar vaccina împotriva coronavirusului imediat ce ar avea posibilitatea, 30 la sută s-ar vaccina doar după ce ar vedea că cei imunizați nu au acuzat probleme, iar 38,6 la sută nu ar vrea să se vaccineze deloc, conform unui studiu realizat între 25 septembrie și 16 octombrie. 

Același barometru mai arată că 47 la sută dintre români se consideră foarte bine informați cu privire la pandemia de coronavirus, iar 43 la sută mai degrabă informați, aceștia oferind încredere Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății. 

Aceștia mai consideră, în proporție de peste 50 la sută, că testarea și tratamentul pentru infecția cu SARS-CoV-2 sunt mai degrabă inaccesibile în România. 

Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane, de către Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL) și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI), sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, în parteneriat cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Un alt sondaj, efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1.493 de respondenți, arată însă că aproape șapte din 10 români se tem mai mult de spitalizare decât de infectarea cu coronavirus.

Studiul, realizat de Coaliția România Sănătoasă, în perioada 29 noiembrie – 7 decembrie, arată că 69,46 la sută se tem mai mult de spitalizare decât să contracteze COVID-19, 29 la sută se tem de lipsa asistenței medicale, iar 22 la sută se tem de măsurile restrictive care împiedică desfășurarea activităților de zi cu zi. 

Cum acționează vaccinul BioNTech&Pfizer

„BNT162b2 se aşteaptă să acţioneze prin pregătirea organismului de apărare împotriva infecţiei cu coronavirus SARS-CoV-2. Virusul utilizează o proteină de pe suprafața sa exterioară, aşa numita proteină «spike», pentru a pătrunde în celulele organismului şi a provoca boala. BNT162b2 conţine instrucţiuni genetice (mRNA) pentru a produce proteina «spike». 

mRNA este acoperit de mici particule lipidice (grase) care ajută la pătrunderea mRNA în celule şi previn degradarea sa. Atunci când unei persoane i se administrează vaccinul, celulele sale vor citi instrucţiunile genetice şi vor produce proteina.

_______________________

Citește și: 

Cel mai bun vaccin: Pfizer, Moderna sau AstraZeneca

Sărbători altfel. Unde poți merge în străinătate fără teama de COVID-19

Petrecerile de Crăciun și Revelion în pandemie

________________________

 

Sistemul imunitar al persoanei va trata aceasta proteină ca fiind străină şi va produce apărare naturală – anticorpi şi celule T — împotriva ei.

Dacă, mai târziu, persoana vaccinată vine în contact cu SARS-CoV-2, sistemul imunitar va recunoaşte virusul şi va fi pregătit pentru a-l ataca: anticorpii şi celulele T pot acţiona împreună pentru a distruge virusul, prevenind pătrunderea sa în celulele organismului şi distrugând celulele infectate, ajutând astfel la protejarea împotriva COVID-19“, explică Agenția Europeană a Medicamentului, citată de ANMDMR.

Cum acționează vaccinul Moderna

„Vaccinul Covid-19 Moderna se aşteaptă să acţioneze prin pregătirea organismului de apărare împotriva infecţiei cu coronavirus SARS-CoV-2. Virusul utilizează o proteină de pe suprafața sa exterioară, aşa numita proteină «spike», pentru a pătrunde în celulele organismului şi a provoca boala. 

Vaccinul Covid-19 Moderna conţine instrucţiuni genetice (mRNA) pentru a produce proteina. mRNA este acoperit de mici particule lipidice (grase) care ajută la pătrunderea mRNA în celule şi previn degradarea sa. Atunci când unei persoane i se administrează vaccinul, celulele sale vor citi instrucţiunile genetice şi vor produce proteina «spike». 

Sistemul imunitar al persoanei va trata această proteină ca fiind străină şi va produce apărare naturală – anticorpi şi celule T — împotriva ei.

_______________________

Citește și: 

Cel mai bun vaccin: Pfizer, Moderna sau AstraZeneca

Sărbători altfel. Unde poți merge în străinătate fără teama de COVID-19

Petrecerile de Crăciun și Revelion în pandemie

________________________

 

Dacă, mai târziu, persoana vaccinată vine în contact cu SARS-CoV-2, sistemul imunitar va recunoaşte virusul şi va fi pregătit pentru a-l ataca: anticorpii şi celulele T pot acţiona împreună pentru a distruge virusul, prevenind pătrunderea sa în celulele organismului şi distrugând celulele infectate, ajutând astfel la protejarea împotriva COVID-19“, explică Agenția Europeană a Medicamentului, citată de ANMDMR.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.