„Planul B” al Moldovei de aderare la UE este unirea cu România, spune viceprimministrul Eugen Osmochescu

Obiectivul Moldovei rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE, până la sfârșitul anului 2028, insistă Osmochescu.

Moldova va lua în considerare reunificarea cu România vecină, dacă drumul său către aderarea la UE este obstrucționat sau blocat, a declarat Eugen Osmochescu, viceprimministrul țării.

Osmochescu, care a preluat funcția în noiembrie anul trecut, a descris unificarea cu România ca o posibilă opțiune, în cazul în care procesul de aderare a Moldovei la UE ar stagna după anul 2028.

„Planul B” al Moldovei de aderare la UE este unirea cu România, spune viceprimministrul Eugen Osmochescu

„Acesta este Planul B”, a spus el. Remarcile sale vin în timp ce Chișinăul insistă pentru deschiderea primului său cluster de negocieri pentru aderare, implementând alinierea la legislația UE și încercând să mențină impulsul, pe fondul presiunii crescânde a Rusiei.

Osmochescu a insistat însă că obiectivul Moldovei rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE, până la sfârșitul anului 2028. Numai dacă acest proces ar stagna, liderii politici ar lua în considerare serios alternativele.

Întrebat dacă Moldova riscă să fie împiedicată de faptul că aderarea sa este legată de cea a Ucrainei, Osmochescu a subliniat că extinderea ar trebui să rămână bazată pe merit, dar a spus că Chișinăul are nevoie urgentă de progrese tangibile din partea Bruxelles-ului.

Citeşte şi: VIDEO Maia Sandu, decorată cu Ordinul European de Merit. "Această distincţie aparţine oamenilor din Moldova"

„Trebuie [să trimitem] un semnal populației”, a spus el, subliniind continuarea operațiunilor hibride rusești, care vizează subminarea sprijinului pentru integrarea în UE.

În martie anul trecut, un atac rusesc asupra hidrocentralei ucrainene de pe Nistru a provocat o deversare de petrol care a poluat râul Nistru, o sursă-cheie de apă pentru Moldova și sud-vestul Ucrainei.

Osmochescu a recunoscut că țara sa nu are capacitatea Ucrainei de a rezista presiunii militare prelungite. „Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii”, a spus el. „Nu avem o industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană.”

Citeşte şi: Noua interconexiune cu Republica Moldova și închiderea Inelului Nord de 400 kV, declarate de interes naţional

Euractiv a relatat săptămâna trecută că Comisia Europeană se aștepta ca primul grup fundamental de negocieri privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE să fie deschis pe 16 iunie.

„Dacă se întâmplă în iunie, când vom deschide negocierile, atunci acesta ar fi un semnal clar”, a spus el. „Asta este ceea ce ne propunem”.

Viceprim-ministrul a susținut de asemenea discuțiile privind integrarea treptată sau formele de membru asociat, cum ar fi cele propuse recent de cancelarul german Friedrich Merz.

Citeşte şi: România ajută cu energie electrică și apă potabilă R. Moldova. Acțiunea rușilor în Ucraina afectează Chişinăul

Conform propunerii lui Merz, statutul de membru asociat ar oferi unei țări candidate dreptul de a participa la consiliile liderilor și miniștrilor UE fără drept de vot.

Osmochescu a spus că orice pas intermediar care apropie Moldova de bloc ar ajuta la ancorarea reformelor și la liniștirea alegătorilor.

Întrebat dacă acest lucru ar lăsa țările într-o stare de incertitudine, așa cum susțin criticii, Osmochescu a spus că ar trebui văzută în schimb ca o oportunitate de a „munci mai mult” pentru țara candidată. „Avem teme de făcut, trebuie făcute”, a spus el.

Ministrul a susținut deschis posibilitatea unei eventuale unificări cu România dacă ambițiile Moldovei față de UE ar fi frustrate.

Întrebat dacă o astfel de mișcare ar remodela fundamental identitatea Moldovei, Osmochescu a susținut că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, în timp ce mulți dețin cetățenie românească.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat oficial că ar vota „DA” în favoarea unirii cu România, dacă s-ar face un referendum. Declarația, în premieră într-un interviu pentru jurnaliști britanici, este o evoluție importantă, față de pozițiile sale din trecut.

Există un cost

Sprijinul pentru reunificare se situează la aproximativ 40% în Moldova - unde aproximativ 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori ai țării dețin pașapoarte românești - comparativ cu aproximativ 70% în România.

„Există un cost”, a recunoscut el. „Acesta va trebui absorbit de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel al fostelor Germanii [de Est și de Vest] atunci când s-au unificat.”

„De luat în considerare”, a spus el când a fost întrebat dacă 2028 ar putea deveni un moment de reevaluare. „Exact asta a spus și președintele.”