Zi cu miză uriașă la CCR: judecătorii decid soarta Legii integrității, contestată de Nicușor Dan
Curtea Constituțională este așteptată să decidă luni asupra noii Legi a integrității, contestată de președintele Nicușor Dan și de 27 de senatori USR și PNL. În joc este și un jalon PNRR despre care PSD susține că are o miză de 771 de milioane de euro.
Judecătorii CCR reiau luni analiza sesizărilor privind noua Lege a integrității, după ce pronunțarea a fost amânată săptămâna trecută. Sunt contestate inclusiv prevederile referitoare la declarațiile de avere ale partenerilor demnitarilor și la efectele unor decizii definitive de incompatibilitate. Înaintea verdictului, o întâlnire neanunțată între șefa CCR și Ilie Bolojan a provocat reacții în sistemul judiciar.
Zi cu miză uriașă la CCR: judecătorii decid soarta Legii integrității, contestată de Nicușor Dan
Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe luni, 17 august, asupra sesizărilor formulate împotriva noii Legi a integrității.
Actul normativ a fost contestat atât de președintele Nicușor Dan, cât și de un grup de 27 de senatori USR și PNL. CCR a stabilit inițial termenul pentru 12 august, însă a amânat pronunțarea pentru 17 august.
Ce a contestat Nicușor Dan
Președintele a atacat două prevederi importante din lege.
Prima se referă la extinderea obligației de a depune declarații de avere și de interese la persoanele care au cu demnitarii „relații asemănătoare acelora dintre soți”.
În sesizarea transmisă CCR, Nicușor Dan critică lipsa unor criterii clare prin care să poată fi stabilit ce înseamnă o asemenea relație. Legea nu precizează, între altele, elemente precum durata relației, existența unei gospodării comune sau gradul de interdependență dintre cele două persoane.
Președintele consideră că formularea poate genera incertitudine juridică și chiar efecte contrare scopului urmărit de legislația privind integritatea.
A doua prevedere contestată vizează persoanele alese în funcții publice pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.
USR și PNL au atacat separat legea
Sesizarea parlamentarilor USR și PNL vizează, la rândul ei, prevederi introduse în procedura parlamentară și considerate neconstituționale de contestatari.
PSD a criticat demersul și a acuzat USR și PNL că încearcă să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de efectele unei decizii definitive privind un conflict de interese.
Social-democrații susțin, în acest context, că sesizarea la CCR pune în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene.
USR și PNL resping însă argumentul și susțin că o lege neconstituțională nu poate fi considerată o soluție pentru îndeplinirea unui jalon european.
Miza PNRR
Noua legislație privind integritatea este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen-limită la 31 august.
Mai multe surse de presă indică o miză de aproximativ 770-800 de milioane de euro. PSD a indicat suma de 771 de milioane de euro și a susținut că sesizarea CCR poate întârzia îndeplinirea jalonului, conform Mediafax.
Așadar, în cazul în care legea este declarată neconstituțională, Parlamentul ar trebui să intervină asupra prevederilor criticate într-un interval foarte scurt pentru ca România să poată respecta calendarul PNRR.
De cealaltă parte, contestatarii argumentează că respectarea termenului european nu poate prevala asupra obligației ca legea să fie conformă cu Constituția.
Controversa întâlnirii dintre Bolojan și șefa CCR
Verdictul CCR vine într-un moment sensibil și pentru instituția care urmează să îl pronunțe.
În ultimele zile au apărut informații privind o întâlnire între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, premier demis și președinte al PNL. Întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu doar câteva zile înaintea termenului stabilit de CCR pentru Legea integrității.
CCR a transmis că discuțiile privind cauzele aflate pe rolul Curții se poartă numai în condițiile prevăzute de lege. Instituția nu a oferit însă inițial detalii despre întâlnirea respectivă, fapt care a alimentat controversele publice.
Președinții celor 16 Curți de Apel din România au cerut duminică explicații publice privind întâlnirea. Ulterior, solicitarea a fost susținută și de 50 de președinți de tribunale.
Aceștia au invocat necesitatea protejării independenței și imparțialității justiției și au apreciat că lipsa de transparență în cazul unor asemenea întâlniri poate genera îndoieli asupra aparenței de imparțialitate a Curții Constituționale.
Șefii curților de apel au cerut inclusiv clarificarea cadrului în care a avut loc întâlnirea, a motivului pentru care aceasta s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului și a temelor discutate.
CCR, în fața unei decizii cu miză politică și financiară
Judecătorii constituționali trebuie astfel să se pronunțe asupra unei legi care a provocat dispute politice încă din Parlament și care este legată de un jalon important din PNRR.
Decizia de luni poate clarifica dacă prevederile contestate intră în vigoare în forma actuală sau dacă Parlamentul va trebui să le modifice înainte de termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului.
În paralel, controversa privind întâlnirea dintre președinta CCR și Ilie Bolojan pune o presiune suplimentară asupra Curții, care este chemată să ia decizia într-un dosar cu implicații atât politice, cât și financiare pentru România.
