VIDEO Cum afectează interimatul la guvernare economia și capacitatea țării de a reacționa în situații ce criză

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), explică de ce prelungirea blocajului politic afectează funcționarea statului și poate adânci tensiunile sociale.

Pricopie a explicat că un Executiv demis poate semna acte necesare funcționării statului, dar nu poate începe proiecte noi și nu poate pregăti reforme majore, precum legea salarizării sau o nouă lege a pensiilor.

„Eu cred că ar trebui să începem cu Constituția. Constituția - și nu doar Constituția României, ci orice constituție - este, pe de o parte, un act fondator, care fondează un mod de organizare și un regim politic, iar, pe de altă parte, un set minim de reguli, principii și lucruri de bun-simț, fără ca o constituție să poată intra în orice detaliu.

Citește și: Remus Pricopie: România are nevoie de un Guvern de armistițiu. Cine ar trebui să scoată țara din blocaj

Nu am putea să prevedem în Constituție orice problemă pe care am putea-o întâmpina. Totuși, Constituția vorbește despre căderea Guvernului, vorbește despre situații de demisie sau eliberare din funcție și vorbește despre o perioadă de 45 de zile.

Atât spiritul Constituției, cât și litera ei ne duc în direcția în care partidele politice, într-o situație de criză politică, ar trebui să dea un răspuns în cel mult aproximativ 45 de zile. Noi suntem la peste 80 de zile, deci în curând vom dubla perioada prevăzută de actul fondator”, a declarat Remus Pricopie.

Ce poate face Guvernul interimar

„Au fost tot felul de discuții: ce se întâmplă după 45 de zile? N-ar mai trebui să semneze nimeni după 45 de zile? Nu, nu este așa, pentru că tot Constituția - și există și un principiu de drept care, în limbaj simplu, spune că o funcție nu poate fi lăsată vacantă - impune continuitatea.

De exemplu, nu poți să te duci la spital cu o urgență și să ți se spună: «Stați, că nu mai există medic, pentru că și-a dat demisia sau a plecat». Nu. Garda trebuie să fie permanentă. Protecția granițelor nu poate să fie intermitentă, trebuie să fie continuă. La fel și semnătura unui ordonator de credite, indiferent că vorbim despre prim-ministru, ministru, ordonator de credite sau șef de instituție.

SNSPA, universitatea al cărei rector sunt, nu poate să rămână fără semnătură de rector dacă eu mă îmbolnăvesc. Trebuie să ai o procedură prin care cineva semnează și în situații de criză sau în situații atipice.

Prin urmare, nu sunt de acord cu ideea că semnăturile miniștrilor interimari, respectiv ale Guvernului interimar, nu sunt acoperite din punct de vedere constituțional și legal. Totuși, este încălcat spiritul Constituției, pentru că în 45 de zile ar fi trebuit să fie dată o soluție”, a explicat Pricopie.

El a comparat atribuțiile unui guvern interimar cu obligația unui proprietar de a întreține o casă. Executivul poate repara ceea ce se strică, dar nu poate începe o renovare.

„Tot Constituția ne spune că, da, semnezi după ce ai fost demis, până când vine titularul, Guvernul nou sau ministrul nou învestit de Parlament, dar semnezi numai pentru funcționarea statului. Nu semnezi pentru proiecte noi, pentru a angaja ceva nou.

Dădeam exemplul ferestrei înainte de a începe această emisiune. Dacă vrei să schimbi fereastra la casă, răspunsul din punct de vedere constituțional este nu: tu, Guvern interimar, nu te apuci să faci renovări, să schimbi ferestre, uși și așa mai departe.

Dacă cineva ți-a spart geamul, sticla de la fereastră, atunci, da, poți să o schimbi, pentru că ești obligat să întreții”, a spus rectorul SNSPA.

Legea salarizării nu poate fi negociată de un ministru interimar

Una dintre consecințele blocajului este amânarea proiectelor care presupun schimbări importante. Pricopie a indicat legea salarizării drept unul dintre actele care nu pot fi promovate de actualul Executiv.

„Noi, de 80 de zile, nu facem nimic nou. De 80 de zile avem voie numai să întreținem - noi, adică Guvernul României - funcționarea statului.

Consiliul Legislativ a spus exact ceea ce am precizat noi mai devreme: nu mai ai, legal și constituțional, atributul de a reglementa ceva nou. Cât stăm cu acest blocaj? Guvernul nu mai are dreptul să avanseze inclusiv Legea salarizării.

La început, toată lumea spunea ca ministrul interimar să o facă, să o treacă, până când și-au dat seama că, de fapt, nu are calitatea să facă acest lucru.

Nu este nicio diferență între ministrul interimar al Muncii și dumneavoastră. De ce ar veni sindicatele să discute Legea salarizării cu dumneavoastră? Din același motiv, nu au ce să discute nici cu ministrul Muncii, pentru că nu mai are calitatea să o facă.

Are calitatea să dea salariile, să dea pensiile și, dacă este o problemă, să asigure funcționarea sistemului de pensii. Dar nu are calitatea să discute cum s-ar putea da pensiile, adică o nouă lege a pensiilor, sau cum s-ar putea da salariile, respectiv o nouă lege a salarizării”, a declarat Pricopie.

„Guvernul de armistițiu” ar avea puteri depline

Rectorul SNSPA a reluat ideea formării unui guvern de tranziție, denumit „guvern de armistițiu”. Formula nu este prevăzută în Constituție, dar ar desemna un Executiv învestit de Parlament, cu atribuții complete și cu o durată limitată.

„Am încercat să am o abordare pozitivă, chiar optimistă. Nu ascund că am stat de vorbă cu mai mulți actori politici, încercând să identific o soluție de mijloc care să satisfacă pe toată lumea și, până la urmă, să mergem mai departe.

Am lansat și această idee: «Domnule, hai să suspendăm conflictul. Armistițiu. Hai să suspendăm conflictul». După aceea au început discuțiile: «Domnule, ce-i cu Guvernul de armistițiu? Există? Nu există în Constituție».

Există în Constituție cuvântul «guvern tehnocrat»? Nu. Există numai termenul de «guvern». Deci, Guvernul de armistițiu este o formulă plastică pentru a exprima faptul că partidele ar trebui să suspende pentru o perioadă acest concurs de înjurături și să se gândească la faptul că intrăm într-o zonă din care s-ar putea să ieșim foarte greu și cu multe costuri”, a explicat Remus Pricopie.

România riscă să piardă teren în negocierile pentru banii UE

Blocajul politic apare într-un moment în care au început negocierile pentru viitorul ciclu financiar al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034.

„Este afectată angajarea unor proiecte, pentru că Guvernul nu are voie să facă acest lucru pentru o perioadă lungă, inclusiv în cazul problemelor legate de fondurile europene.

Noi discutăm de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) toată ziua, dar PNRR este un program. Nu mai discutăm despre fondurile structurale, nu mai discutăm despre faptul că, în această perioadă, au început negocierile pentru următorul ciclu financiar, 2028-2034.

Bătălia este între guverne. Nu spunem: «Domnule, sunt cei de la Bruxelles, negociază». Nu. Este o negociere interguvernamentală la Bruxelles, cu guvernele la masă, pentru că guvernele reprezintă statele finanțatoare.

Guvernul vine și spune: «Creștem bugetul Uniunii Europene sau nu îl creștem? Dăm mai mult pentru agricultură sau nu dăm?». Parlamentul European face parte din procesul de codecizie și validează.

Avem diferențe de finanțare pe hectar, probleme care, în final, se reflectă în capacitatea agricultorilor români de a face sau nu față unei competiții europene, pentru că noi avem piață unică”, a avertizat rectorul SNSPA.

Criza petrolului din Kazahstan și slăbiciunea unui guvern interimar

Pricopie a arătat că lipsa unui ministru cu un mandat stabil afectează inclusiv poziția României în negocierile diplomatice generate de crize externe.

„Situația din Kazahstan a creat o problemă nu numai pentru România, ci pentru multe alte state. Nu știu și nici nu m-am documentat câte state sunt afectate de problema livrării petrolului prin acea conductă sau, mă rog, a resurselor.

Îmi imaginez că sunt șapte, zece sau 20 și îmi imaginez, în același timp, că există un proces intens de comunicare diplomatică, pentru că, indiferent că vorbim despre interese comerciale, tot în baza unor negocieri diplomatice s-a ajuns la aceste contracte.

Probabil că oficialii din Kazahstan sunt abordați de toate cele, să presupunem, 20 de state afectate. Cu cine o să vorbești mai întâi? Cu un ministru interimar despre care consilierii îți spun că peste o săptămână s-ar putea să nu mai fie? Deci cui dai prioritate? Cum abordezi lucrurile?

Degeaba anumiți politicieni, inclusiv membri ai Guvernului, încearcă să dea impresia că nu este nimic în neregulă și că Guvernul merge înainte fără niciun fel de problemă. Este, din păcate, o amăgire, ca să nu-i spunem chiar o minciună”, a declarat Pricopie.

„Un guvern interimar nu poate să vină cu Legea bugetului”

Cea mai gravă problemă ar putea apărea în toamnă, când Guvernul trebuie să pregătească bugetul pentru anul următor.

„Chiar dacă acest nou prim-ministru, oricine ar fi el sau ea, vine cu demisia pe masă începând cu 1 februarie sau 15 februarie. M-au întrebat mai mulți de ce tot spun 15 februarie sau 1 februarie.

Dintr-un motiv foarte simplu: în decembrie, acest guvern ar trebui să se ocupe de buget. Să nu uităm că am avut de multe ori ani în care am intrat în anul următor fără buget aprobat în Parlament, ceea ce nu este în regulă.

În mod normal, dacă îmi aduc eu bine aminte, 15 noiembrie cred că este termenul la care Parlamentul trebuie să primească propunerea de buget din partea Guvernului. Iar un guvern interimar nu poate să facă această propunere.

Noi vorbim despre politicieni serioși, cu experiență, care, din păcate, ne-au spus că nu este nicio problemă dacă acest Guvern stă până în 2028. Total greșit. Fals.

Dacă ar fi fost la mine la clasă, le-aș fi dat nota care îți permite să ne revedem la toamnă. Un guvern interimar nu poate să vină cu Legea bugetului. Să intrăm în 2027 fără bugetul aprobat și, eventual, tot cu un guvern interimar ar fi sinucidere politică”, a afirmat Remus Pricopie.

Legea salarizării poate declanșa o „explozie socială”

Rectorul SNSPA compară tensiunea actuală cu cea din perioada protestelor din 2011-2012. De această dată, avertizează el, nemulțumirile sociale se suprapun peste ascensiunea partidelor extremiste.

„Date similare am mai avut în noiembrie-decembrie 2011 și în ianuarie-aprilie 2012. Atunci erau proteste, ningea, era frig, iar în Piața Universității erau proteste. S-a blocat și șoseaua, dacă nu mă înșel, de câteva ori.

A mai apărut și situația aceea în care președintele de atunci, Traian Băsescu, a avut un atac la adresa lui Raed Arafat. Lumea s-a inflamat și mai tare.

Acum ne îndreptăm spre același nivel de tensiune maximă. Dar, atenție, dacă în 2011 tensiunea era urmarea unor reforme grele - reforme, măsuri de ajustare, pentru că nu au fost reforme, ci măsuri grele de ajustare ale Guvernului Boc -, acum suntem după niște ajustări făcute de Guvernul Bolojan, dar procesul nu este încheiat.

Și ajungem la Legea salarizării. Dacă această lege a salarizării trece în această formă, eu cred că indicatorii aceștia de explozie socială vor exploda”, a avertizat Pricopie.

„Moscova are bățul prin toate gardurile”

Remus Pricopie susține că actualul blocaj politic este exploatat de Rusia și de actorii politici apropiați intereselor Moscovei. El a invocat inclusiv atacurile cibernetice asupra instituțiilor și universităților.

„Aș vrea să-mi dați voie să vorbim mai pe românește. La vremea aceea, în 2011-2012, Moscova nu avea bățul prin gardul României atât de evident. Îl avea și atunci, da, dar mai soft.

Astăzi, Moscova, prin diverși actori politici locali, are bățul prin toate gardurile. Haideți să luăm instituția care se ocupă de cadastru. Oare cine credeți că a făcut-o?

Vreți să știți câte atacuri cibernetice au fost asupra universităților din România în perioada admiterii? Sute de mii. Au fost blocate, dar s-a muncit continuu.

Imaginați-vă că sunteți candidat: ați dat examenul sau v-ați depus dosarul și universitatea vă anunță că vă prezintă rezultatele finale luni. Și vă duceți pe site: nimic. A doua zi: nimic. Și vi se spune: «Stați, că poate prin septembrie vă spunem».

Care este strategia? Unde te doare mai tare? Cadastrul? Evident că este o zonă foarte importantă. Blochezi piața. Admiterea la universitate. Casa de Asigurări de Sănătate. Creezi tensiuni sociale”, a declarat rectorul SNSPA.

În opinia sa, prelungirea crizei de guvern servește intereselor celor care vor o Românie instabilă.

„Care este interesul Moscovei? Interesul Moscovei este ca România să nu aibă guvern o perioadă cât mai lungă, ca să ne destabilizeze, să ne ducă într-o zonă din aceasta de ceață, de instabilitate”, a încheiat Remus Pricopie.