Sondaj post-alegeri în București. Când s-a creat „valul Ciucu”, cine a stat acasă și ce teme au decis votul

Sondajul realizat de Agenției de Rating Politic arată că ascensiunea lui Ciprian Ciucu, candidatul PNL la Primăria Capitalei s-a construit spre finalul campaniei, printr-o mișcare de vot „dinspre aproape toți ceilalți candidați”. 

Sondaj post-alegeri în București. Când s-a creat „valul Ciucu”, cine a stat acasă și ce teme au decis votul

După o analiza longitudinală făcută pe 250 de persoane care au răspuns și în noiembrie, și în decembrie, concluzia-cheie este „surpriza” că Daniel Băluță a pierdut semnificativ votanți către Ciprian Ciucu față de debutul campaniei, pe un profil perceput similar de „gospodar”.

În același timp, peste un sfert dintre votanții lui Drulă de la începutul campaniei au mers în final la Ciucu. De asemenea, votanții nehotărâți de la început au mers „în majoritate” către Ciucu.

Anca Alexandrescu, așa-zis "suveranistă", susținută de extremiștii rusofili de la AUR a fost candidatul care a pierdut cel mai mult din cauza absenteismului la vot.

Peste o treime din electorat s-a hotărât în ultima săptămână

În rândul celor care au votat (N=596), 37,4% spun că au decis „în urmă cu mai multe săptămâni (înaintea campaniei)”, dar restul arată o clarificare târzie. Astfel:

• 5,7% chiar în cabina de vot.
• 4,0% în ziua votului (înainte de vot);
• 8,7% cu 1–2 zile înainte;
• 16,0% s-au decis în ultima săptămână;
• 18,8% cu două săptămâni înainte;
• 37,4% În urmă cu mai multe săptămâni (înaintea campaniei electorale)
• 9,4% spun că nu își mai amintesc

Pe candidați, Ciucu are cel mai mare „late deciders”: 40% dintre votanții lui s-au decis în ultima săptămână/ultimele zile (peste media generală menționată în raport).

Totodată, la întrebarea despre stabilitatea opțiunii:

• 62,0% spun că au fost deciși de la început și au votat acel candidat;
• 13,5% au avut altă preferință, dar și-au schimbat-o;
• 17,8% n-au avut o opțiune clară până aproape de ziua votului.

Ce a contat cel mai mult când ai ales primarul Bucureștiului?

Motivul principal al votului (doar cei care au votat) a fost:

• 39,4%: „Mi-a plăcut candidatul și ce propune”;
• 33,2%: „A fost cea mai bună opțiune disponibilă, chiar dacă nu perfectă”;
• 5,2%: „Am votat pentru partid”;
• 3,7%: „vot util”;
• 2,6%: „vot de protest”;
• 2,3%: „am votat ca să nu iasă altcineva”.

Când alegătorii au fost întrebați ce a contat cel mai mult la alegerea primarului:

• 25,7%: experiența anterioară ca primar;
• 23,8%: corectitudinea și integritatea;
• 20,6%: propunerile pentru București;
• 12,0%: personalitatea;
• 4,0%: apartenența politică.

• 3,2% să fie independent de partidele politice

• 10,7% nu pot aprecia

Profilurile diferă clar: votanții lui Băluță și Ciucu prioritizează experiența, iar votanții lui Drulă și Alexandrescu pun pe primul loc corectitudinea.

Cum s-au redistribuit vechile bazine electorale Firea, Nicușor Dan și Piedone

Tabelul privind comportamentul alegătorilor din 2024 indică trei mutări importante:

• votul Firea s-a „spart” între Alexandrescu (33,7%) și Băluță (26,5%);
• Ciucu a câștigat net votul Nicușor Dan (45,2%) în fața lui Drulă (25,6%);
• Alexandrescu a atras o parte semnificativă din votul Piedone (26,3%), însă o proporție mare din acest bazin declară că nu a venit la vot (40,4%).

Ciucu domină la în cazul electoratului cu venituri ridicate, Alexandrescu la venituri mici

Pe situația materială auto-percepută:

• la venituri ridicate („puteți economisi/merge în vacanțe”), Ciucu are 35,4%;
• la venituri mici („nu vă ajung de la o lună la alta”), Alexandrescu are 15,1%, iar Ciucu 14,2%;
• absenteismul este foarte mare la venituri mici/medii: 33,0% și 35,6% spun că nu au fost la vot.

Raportul notează explicit că Băluță/PSD pierd zona veniturilor mici și medii, iar acolo absenteismul este masiv.

Problema nr. 1 în București, corupția din primărie

La nivelul întregului eșantion (N=879), în topul problemelor care au contat cel mai mult regăsim corupția din primărie la 24,9%, traficul - 15,5% și termoficarea - 7,9% urmate de ordine/siguranță, spitale, prețul locuințelor și transport public.

Pe candidați, se văd două tipuri de vot: „anti-corupție” vs. teme clasice de primar. De exemplu, „corupția” e dominantă la votanții Alexandrescu (45,3%) și la cei care n-au venit la vot (35,8%), în timp ce „traficul” e în frunte la Ciucu (21,5%) și Drulă (22,2%).

Iată cum arată lista problemelor semnalate pentru București

Corectitudinea alegerilor împarte Capitala în două

Întrebarea despre corectitudinea alegerilor indică o ruptură clară în rândul mentalului electoratului. 

• 48,4% cred că alegerile s-au desfășurat corect;
• 26,6% cred că nu;
• 25,0% nu știu.

Diferențele sunt uriașe pe bazine:

• votanții Ciucu: 87,6% „Da”, 1,7% „Nu”;
• votanții Drulă: 82,5% „Da”, 1,3% „Nu”;
• votanții Alexandrescu: 63,5% „Nu”, doar 14,4% „Da”;
• cei care n-au votat: 40,9% „Nu”, 25,8% „Da”.

Campania: „anostă”, iar votul a fost aproape egal între persoane și context politic

Percepția asupra campaniei:

• 40,0%: nici pozitivă, nici negativă;
• 19,1%: mai degrabă negativă;
• 16,2%: mai degrabă pozitivă;
• 14,9%: nu am urmărit-o deloc.

La întrebarea „ce a cântărit mai mult”:

• 41,1%: candidații și persoana lor;
• 40,2%: situația politică din România;
• 18,7%: nu pot aprecia.

Ce așteptări au bucureștenii față de Ciucu

La nivel general, încrederea că Ciucu „va face treabă bună” arată un tablou mixt:

• 24,3% multă/foarte multă (7,0% foarte multă + 17,3% multă)
• 30,2%: nici multă, nici puțină
• 33,3% puțină/foarte puțină (12,6% + 20,7%)
• 12,1%: nu știu.

Cei mai sceptici: votanții Alexandrescu (53,8% puțină/foarte puțină), nonvotanții (53,0%) și votanții Băluță (40,5%).

În plus, 43,0% cred că Ciucu are timp în mandatul scurt (2 ani și jumătate) să demonstreze ceva, iar 36,9% cred că nu.

Pesimismul rămâne peste 50%: direcția Bucureștiului și a României

Chiar după alegeri, bucureștenii rămân pesimiști:

• direcția Bucureștiului: 52,6% greșită, 33,0% bună;
• direcția României: 66,8% greșită, 26,4% bună.

De ce n-au venit la vot și pe cine ar fi ajutat prezența

În rândul nonvotanților (N=283), principalul motiv:

• 34,4%: „Nu m-a convins niciun candidat”;
• 20,1%: nu au putut ajunge la secție;
• 20,0%: nu cred că votul contează;
• 7,7%: protest;

Dacă totuși ar fi mers la vot, cei mai avantajați ar fi fost:

• Alexandrescu – 18,5%,
• Băluță – 10,8%,în timp ce 43,0% spun că nu aveau o opțiune.

Parlamentare în București: scoruri strânse și mulți nehotărâți

La întrebarea despre vot la parlamentare (București):

• USR 22,8%, PSD 21,8%, AUR 20,7%, PNL 16,0%, SENS 7,4%, SOS 3,5%, REPER 3,5%. Raportul menționează și structura mobilizării: 50,1% dau un răspuns, 27,7% sunt nehotărâți, iar 22,2% spun că nu ar vota.

Recorder și „zona gri” pe UE, noua axă care explică clivajul politic

Despre investigația Recorder pe justiție:

• 44,3% sunt sceptici că va produce o schimbare în bine (19,9% foarte mică + 24,4% mică),
• 26,9% cred că va produce schimbare în mare/foarte mare măsură.

La întrebarea despre apartenența la UE:

• 49,2% consideră că este un lucru bun/foarte bun (28,0% + 21,2%);
• 29,6%: nici bun, nici rău (zona gri);
• 15,6%: rău/foarte rău (7,1% + 8,5%). Raportul subliniază că atitudinea față de UE este indicatorul care explică clivajul politic actual.

Problema nr. 1 în România văzută din București: corupția și costul vieții

Topul problemelor naționale:

• corupția - 34,3%
• nivelul de trai și veniturile - 20,1%
• inflația și prețurile ridicate - 17,2% Raportul arată și o diferențiere: USR / SENS / REPER / PNL pun accent pe corupție, PSD / AUR / SOS pe nivelul de trai și prețuri, cu PSD și nehotărâții „la mijloc”.

Sondajul realizat de Agenției de Rating Politic și se bazează pe 879 de interviuri online, realizate între 12 - 18 decembrie 2025, cu eroare statistică de 3,3%. Eșantionul a fost ajustat prin post-stratificare și ponderare (sector, vârstă, sex, educație, utilizare internet, vot anterior), folosind date INS/AEP. Autorii precizează că studiul nu a fost comandat de un client și este folosit pentru calibrarea metodologiei.