Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național și cea referitoare la desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român au fost publicate luni seara în Monitorul Oficial.
Legile semnate de Ilie Bolojan, publicate în Monitorul Oficial: România își apără cerul și liniștea
Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat luni cele două legi.
* În ceea ce privește legea privind controlul utilizării spațiului aerian, actul normativ stabilește autoritățile și instituțiile care au competențe în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord și alte vehicule aeriene.
Citește și Ilie Bolojan a promulgat legea care permite doborârea dronelor rusești care intră în România
Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național, precum și de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creșterea siguranței și securității aviației.
Potrivit legii, se constituie situații în care o aeronavă utilizează neautorizat spațiul aerian național:
Citește și: Rușii testează reacția României, după ce o dronă kamikaze a ajuns în localitatea tulceană CA Rosetti
* unitățile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian primesc informații referitoare la producerea unui act de intervenție ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită;
* unitățile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian primesc informații referitoare la existența la bordul aeronavei a unor substanțe sau materiale periculoase, care ar putea fi folosite într-un act de terorism;
* unitățile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian primesc informații cu privire la existența la bordul aeronavei a unor bunuri sau persoane care, conform obligațiilor, angajamentelor asumate de România prin tratatele internaționale la care este parte sau sancțiunilor internaționale instituite prin actele prevăzute la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, fac obiectul unor restricții privind utilizarea spațiului aerian național.
Citește și: România are lege să doboare dronele lui Putin. De ce se va gândi de 2 ori înainte să o facă?
Persoanele de drept public și privat care au în proprietate, operează sau administrează obiective care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord au obligația de a implementa și de a menține măsuri de protecție a acestor obiective, prevede actul normativ.
Conform legii, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării se stabilesc: obiectivele care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord prevăzute în proiect; cerințele tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor prevăzute, la propunerea structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională a României de AUR, POT și S.O.S. România. La finalul lunii martie, CCR a stabilit că legea este constituțională.
* Cea de-a doua lege reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare ori de război.
Desfășurarea misiunilor și operațiilor militare se realizează în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului și a unităților administrativ-teritoriale, a vieții și integrității fizice a cetățenilor.
Misiunile și operațiile militare se execută de către forțele armate în mod exclusiv sau cu participarea forțelor armate străine, cu respectarea legislației României, a tratatelor internaționale, acordurilor bilaterale și multilaterale și a înțelegerilor tehnice încheiate cu forțele armate străine, se precizează în lege.
Inițierea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate la adresa statului român.
Președintele României informează Parlamentul în termen de cinci zile cu privire la decizia luată și dacă Parlamentul este în vacanță, la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz.
Pe durata participării la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul forțelor armate române și străine poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația României și cu regulile de angajare autorizate.
Potrivit legii, pe timpul desfășurării misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, cu participarea forțelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operația militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forțele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate.
Structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcție de necesitățile operaționale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de șeful Statului Major al Apărării și prin înțelegerile tehnice încheiate în acest sens, se mai menționează în actul normativ.
