Florin Iordache a avertizat că președintele României poate fi suspendat fără a se ajunge la referendumul prin care să se decidă demiterea sau nu a lui.
Florin Iordache a vorbit despre „sancțiuni” preliminarii suspendării, făcând referire la suspendarea președintelui fără demitere: „Haideți să citim în integralitatea Constituția și o să găsiți acolo sancțiuni și pe această chestiune. Deci până la acel referendum de suspendare (demitere - n.r.), sunt și alte sancțiuni. Vom face o dezbatere, o să discut cu colegii mei şi avem soluţii şi pentru aceasta”.
Care este procedura suspendării președintelui fără a se ajunge la referendum
Ioan Stanomir, profesor de Drept constituțional, a explicat pentru Newsweek România că varianta prin care șeful statului poate fi suspendat, fără a fi nevoie de consultarea cetățenilor pentru demiterea lui, prin organizarea unui referendum, este ca Parlamentul să-l acuze pe președinte de înaltă trădare.
Conform Articolului 96 din Constituție, Senatul și Camera Deputaților, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul parlamentarilor, pot decide punerea sub acuzare a președintelui României pentru înaltă trădare. Același articol mai arată că „de la data punerii sub acuzare și până la data demiterii, președintele este suspendat de drept”. Ulterior, „competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare”.
Citește și: Iohannis amână revocarea lui Kovesi: Nu până în decembrie, dar trebuie să analizăm
Cu alte cuvinte, explică profesorul Ioan Stanomir, de la momentul în care Parlamentul decide, prin votul a cel puțin două treimi a deputaților și senatorilor, punerea sub acuzare pentru înaltă trădare a șefului statului și până ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă dacă această acuzație este sau nu adevărată, președintele României este suspendat din funcție. Atribuțiile lui sunt preluate, tot conform Constituției, de șeful Senatului, iar în lipsa acestuia, de preşedintele Camerei Deputaţilor. În situația actuală, rolul de președinte interimar i-ar reveni lui Călin Popescu Tăriceanu. Această procedură care ar viza acuzarea președintelui de înaltă trădare și suspendarea lui urmată de destituire ar fi posibilitatea prin care șeful statului ar putea fi destituit fără a se ajunge la referendum, ci doar în urma deciziei Înaltei Curți.
În cazul în care Înalta Curte decide că acuzația de înaltă trădare adusă de parlament președintelui este nefondată, șeful statului își reia atribuțiile, odată cu o decizie definitivă a instanței. Conform lui Ioan Stanomir, șeful statului ar putea fi acuzat de înaltă trădare în situația în care nu respectă ordinea constituțională, supune statul inamicului sau dă o lovitură de stat.
Ce poate face președintele interimar
Pe de altă parte, dacă se ajunge la varianta suspendării președintelui, indiferent de varianta aleasă de Parlament, președintele interimar, respectiv șeful Senatului, preia toate atribuțiile șefului statului, cu câteva excepții prevăzute de Constituție (Articolele 88-90). Astfel, președintele interimar nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate convoca referendum pe chestiuni de interes național.
Citește și: Toader, atac la Iohannis: Ce face preşedintele astăzi este cel mai periculos precedent
În situația actuală, dacă se ajunge la varianta suspendării președintelui Klaus Iohannis (inclusiv prin suspendare fără demitere și fără a se ajunge la referendum, așa cum amenință Florin Iordache), președintele interimar, care ar fi Călin Popescu Tăriceanu, ar putea pune în aplicare decizia Curții Constituționale de a o revoca pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, ar putea promulga legile justiției și eventuale modificări aduse, prin votul Parlamentului, la Codurile Penale.
