Teoretic, abia al treilea om în stat, președintele Camerei Deputaților deține o formă de influență fără precedent în România de după 1989. Mecanismele prin care o persoană condamnată penal, cu un proces de corupție pe cale de finalizare și cu un dosar în lucru la DNA, poate să controleze atât de autoritar partidul și instituțiile statului sunt încă necunoscute. Cert este că, în circa un an, cu ajutorul unei Curți Constituționale dominate de juriști afiliați PSD, Liviu Dragnea și-a transferat, de facto, atribuțiile președintelui României.
Prin deciziile adoptate de CCR în această primăvară, Dragnea va numi – prin intermediul lui Tudorel Toader – șefii Parchetului General, a DNA și a DIICOT. Mai mult, liderii PSD și-au văzut îndeplinit vechiul vis de a scăpa de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, CCR transmițându-i șefului statului că este obligat să semneze decretul de revocare.
Ambasadele statelor puternice din UE, precum și cea a SUA, care de obicei au susținut-o pe Kovesi, s-au mărginit să anunțe că urmăresac situația „cu atenție“.
Suporterii președintelui Iohannis sunt divizați: unii susțin că șeful statului trebuie să respecte deciziile CCR, alții îl îndeamnă să intre în grevă, după modelul regelui Mihai I, în timpul guvernării Groza.
Newsweek vă prezintă pașii urmați de Dragnea prin care un condamnat penal a ajuns să acumuleze o asemenea putere – presiunea ca și serviciile secrete să fie preluate, politic, de către PSD, crește de la o zi la alta – și cine sunt oamenii care l-au ajutat să dețină controlul țării, prin dezarmarea Administrației Prezidențiale de atribuții esențiale.
Citește dosarul „Who's your Daddy?", despre controversele din jurul deciziei CCR privind revocarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi
Dragnea îl transformă pe Iohannis în notar
Dosarele care au speriat coaliția PSD-ALDE
„În 2017, PSD a recunoscut rolul președintelui în revocarea procurorilor-șefi”
Găselnița din Constituție care îi permite CCR să derapeze politic
