Who's your daddy? Dragnea îl transformă pe Iohannis în notar

DE Mircea Marian | Actualizat: 08.06.2018 - 15:21
Restrângere. Până la urmă, Dragnea îi va lăsa lui Iohannis doar dreptul de a se plimba cu bicicleta

Printr-o serie de modificări ale legii, precum și decizii ale Curții Constituționale, funcția de președinte al României a fost golită de conținut, în ultimele 12 luni.

SHARE

Puterea politică a lui Liviu Dragnea, personaj condamnat penal la un an de închisoare, cu suspendare, va crește exponențial, întrucât, de facto, el va controla toate numirile la conducerile parchetelor, prin intermediul ministrului Justiției. Este foarte probabil că, în acest an, PSD va schimba și legislația privind serviciile secrete, astfel încât șeful statului să-și piardă influența, iar echilibrul de putere va fi modificat în favoarea Parlamentului.

Newsweek vă prezintă cum, pas cu pas, pornind de la reglementări aparent mărunte, regimul PSD a luat puterile președintelui și le-a transferat spre un Parlament care votează așa cum îi spune liderul principalului partid de guvernământ. Totul a început cu scoaterea președintelui din procedurile de numire a unei instituții puțin cunoscute de public: Agentia Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, ANCOM. 

ANCOM, fără influența președintelui

Prima decizie majoră luată de PSD prin care șeful statului își pierdea din atribuții a fost legată de numirea șefului agenției de reglementare în comunicații. Deși puțin cunoscută publicului, instituția are o putere uriașă și va gestiona sume imense, prin scoatarea la licitație a licențelor 5G în telefonie, din care Executivul speră să obțină aproape un miliard de euro.
Guvernul Grindeanu a modificat, pe 27 aprilie 2017, prin ordonanță de urgență, Legea de funcționare a ANCOM, stabilind atunci că președintele și vicepreședinții acestei instituții vor fi numiți de plenul reunit al Parlamentului, la propunerea Guvernului.
Înainte de aprobarea acestei ordonanțe, conducerea ANCOM era numită de președintele României, la propunerea Guvernului. Ordonanța a produs efecte, Grindeanu fiind acum președintele ANCOM, urmare a unui vot dat de majoritatea PSD-ALDE din Parlament și având susținerea politică a lui Dragnea. Legea este în prezent la promulgare, după ce Iohannis a atacat-o zadarnic la CCR și a retrimis-o, tot zadarnic, la Parlament. 

Serviciul secret al Internelor, fără supervizarea CSAT

Iulie 2017: CCR a decis că șeful direcției de informații a ministerului de Interne poate fi numit fără avizul CSAT. Prin legea promulgată în aceeași lună de către președintele României, șeful Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului de Interne este numit de ministrul de Interne. În plus, prin modificările aduse de PSD la legislație, șeful DGPI poate fi civil, nu militar, așa cum era prevăzut într-o ordonanță a guvernului Cioloș. 

„Eu văd aici o rațiune politică din partea PSD. Este destul de evident după speța cu ANCOM acum speța cu acest serviciu al Ministerului de Interne, se încearcă din partea PSD să se elimine instituția Președintelui, respectiv CSAT din anumite proceduri. Este o eroare“, a fost comentariul lui Iohannis, care însă nu i-a impresionat pe liderii social-democrați. 

Iohannis, eliminat de la numirea judecătorilor

La 27 februarie 2018, CCR a declarat constituțională prevederea potrivit căreia președintele este obligat să semneze fără obiecții propunerile CSM privind numirile în funcțiile de conducere la Înalta Curte. Competenţa preşedintelui României de numi judecătorii în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al ÎCCJ încalcă competenţa constituţională a CSM, se arată în motivarea deciziei CCR cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În consecință, preşedintele şi vicepreşedinţii ÎCCJ sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru judecători a CSM, iar şeful statului nu poate refuza numirea în aceste funcţii. În schimb, preşedinţii de secţii sunt numiţi de Secţia pentru judecători a CSM, la propunerea preşedintelui ÎCCJ.

Totuși, deocamdată, modificările la legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurilor nu sunt deocamdată în vigoare, nefiind promulgate de către șeful statului.
Dacă aceste prevederi ar fi fost în vigoare în 2009, Traian Băsescu n-ar fi putut respinge propunerea CSM de numire a Lidiei Bărbulescu la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Băsescu avusese, în trecut, mai multe conflicte cu Lidia Bărbulescu, pe vremea în care aceasta era preşedinte al CSM. De exemplu, fostul șef al statului a criticat-o pe Bărbulescu pentru că apreciase că declarațiile de avere nu trebuie să fie publice, această prevedere fiind neconstituțională. Ulterior, CSM a propus-o pe Livia Stanciu la conducerea ICCJ, iar Băsescu a acceptat-o. 

Un singur veto la numirea procurorilor

Primul semnal că Iohannis va fi obligat să accepte tot ce-i propune ministrul Justiției în ceea ce privește numirea și revocarea șefilor parchetelor a fost dat de CCR tot în decizia din februarie 2018. În decizia CCR referitoare la legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, se afirma: „Rolul central în această ecuaţie îl are însă ministrul Justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. (...) Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales o asemenea procedură de numire, menţinând un veto prezidenţial limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcţiile de conducere prevăzute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constituţional al ministrului Justiţiei în raport cu procurorii“.
Curtea Constituțională a acceptat astfel modificarea adusă de PSD legii 303/2004, prin care șeful statului poate respinge o singură dată propunerile ministerului Justiției de numire a șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General. 

O prevedere asemănătoare a fost luată de CCR în februarie 2008, în ceea ce privește remanierile guvernamentale, când șeful statului poate respinge o propunere venită din partea premierului o singură dată, motivat. 

În noiembrie 2008, Traian Băsescu a respins propunerea ministrului Justiției Cătălin Predoiu de numire a Monicăi Șerbănescu la conducerea DNA.

CCR îi ordonă președintelui ce să semneze

Ultima decizie anunțată de CCR, în ziua de 30 mai 2018, este fără precedent. Ea îl obligă pe șeful statului să semneze decretul de revocare a șefei DNA. „Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al DNA pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor (…) Curtea (…) a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, doamna Laura Codruţa Kövesi`, se arată în comunicatul de presă de după ședința CCR. Deocamdată, Administrația Prezidențială nu a făcut niciun comentariu. „Indiferent ce va decide Curtea Constituțională, voi aștepta decizia, voi aștepta motivația, voi citi cu atenție această motivație și voi acționa în consecință“, declarase, anterior anunțării deciziei, președintele Iohannis. 

Urmează serviciile secrete

În aprilie 2018, Liviu Dragnea a anunțat că va face o prioritate din modificarea legilor siguranței naționale și a susținut că șeful SRI, Eduard Hellvig, este de acord cu această idee.
Tot atunci, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a depus, la Parlament, patru proiecte de lege care prevăd că directorii şi adjuncţii Serviciului Român de Informaţii (SRI), Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Serviciului de Pază şi Protecţie (SPP) şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) nu pot ocupa funcţia decât pentru un mandat de maximum patru ani. Iniţiativele prevăd şi ca eliberarea din funcţie a directorului SRI să poată fi făcută la propunerea Preşedintelui României, dar şi la propunerea unei treimi dintre parlamentari.
„În timpul mandatului de cinci ani al Preşedintelui României, ar trebui să existe cel puţin o schimbare de şefi de servicii. De asemenea, mandatul şefilor din servicii nu ar trebui să depăşească mandatul de patru ani al parlamentarilor, ca membri ai forului reprezentativ suprem al României“, a explicat Pleșoianu. De altfel, aceasta este singura modificare la legile siguranței naționale propusă de acest parlamentar PSD.  


Citește dosarul „Who's your Daddy?", despre controversele din jurul deciziei CCR privind revocarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi


CCR contra României


Umbrele justiției de la CCR


Kovesi: lumini și umbre


Dosarele care au speriat coaliția PSD-ALDE


„În 2017, PSD a recunoscut rolul președintelui în revocarea procurorilor-șefi”


Găselnița din Constituție care îi permite CCR să derapeze politic

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.