Who's your daddy? Găselnița din Constituție care îi permite CCR să derapeze politic

Conflictul între puterile statului, o prevedere introdusă în Constituție în 2003, în baza căreia CCR a dat inclusiv decizia în cazul Kovesi, este un punct vulnerabil al legii fundamentale. Profesorul Ioan Stanomir a explicat, pentru Newsweek România, că efectele negative ale acestei prevederi „au fost subliniate și în raportul Coimisiei prezidențiale de analiză a regimului politic și constituțional, al cărei președinte am fost în 2008 - 2009.

Încă de atunci, se observase că este o prevedere cu efecte criticabile“. O altă hibă a CCR este majoritatea care domină această instituție și care se identifică cu majoritatea parlamentară PSD-ALDE: „Dacă unim aceste două elemente, rezultă tabloul de ansamblu. Este vorba de folosirea unei prevederi criticabile din Constituție de către o majoritate din Curte, care are în mod vădit un patron politic, majoritatea din Parlament“.

Această alianță care subordonează, în subteran, Curtea politicului este cauzată tocmai de principiile după care funcționează CCR. „Curtea își extrage legitimitatea de la popor, via Parlament și președinte, pe calea numirilor sau alegerilor.
Pe de altă parte, CCR este într-o situație specială, pentru că membrii ei se bucură de un regim aparte de protecție. E aproape imposibil să-i revoci. Ceea ce rezultă din aceste două dimensiuni este un fapt simplu: Curtea este o instituție inexpugna-
bilă, ai cărei membri nu sunt răspunzători decât în fața conștiinței lor“. Pericolul, mai spune Stanomir, este exact ceea ce se întâmplă acum la CCR: majoritatea politică ia în stăpânire tribunalul constituțional, care beneficiază de resurse suficiente „pentru a schimba de facto Constituția și pentru a regândi profilul unor instituții, cum este cea a șefului de stat.“

„La probleme politice nu există decât soluții politice“

Problema numirilor sau alegerilor judecătorilor constituționali, unii veniți direct din spațiul politic, așa cum este cazul actualului președinte al CCR, Valer Dorneanu, fost membru PSD, a fost ridicată, de-a lungul timpului, de experți în domeniu.
Rezultatul? Politicienii au refuzat să găsească soluții. „Unii dintre noi am subliniat că este necesar un filtru pe care să-l aplice atât partidele, cât și președintele. Este necesară o dezbatere publică largă, de tipul celei din SUA în privința judecătorilor de la Curtea Supremă, care să permită publicului să știe care este profilul intelectual, politic și juridic al candidaților.
Dacă ar fi existat o dorință cât de mică de a remedia aceste lucruri, nu am fi ajuns în situația de astăzi, în care avem gardienii constituției lipsiți de legitimitate în ochii unui sector al populației. Este un fapt grav care, pe termen mediu și lung, afectează legitimitatea însăși a CCR“.

Pe de altă parte, mai spune Ioan Stanomir, singura cale de a înlătura afilierea politică a judecătorilor constituționali ar fi printr-un referendum convocat de președinte. Chiar și așa, însă, lucrurile ajung să se izbească tot de zidul politic.
„La problemele politice nu există decât soluții politice. Este și cazul CCR. Dacă președintele va pune la îndemâna cetățenilor posibilitatea de a se exprima printr-un referendum, parlamentarii acestei majorități pot alege ușor să ignore voința populară, pentru că au această posibilitate.
Singurul referendum prin care tu poți schimba natura constituțională a regimului nostru politic este un referendum de revizuire a Constituției, la capătul unui proces parlamentar în acest sens.
Vă imaginați, în contextul României de astăzi, cu domnul Dragnea, cu domnul Tăriceanu, cu domnul Tudorel Toader și cu opoziția noastră, ca să privim în oglindă, un proces real de revizuire a legii fundamentale? Eu, nu“. Soluția, mai spune profesorul, trebuie să vină la vot: „Câtă vreme fundalul politic este acela pe care-l vedem acum, fundalul constituțional nu poate fi diferit“.