VIDEO Pensionarii cu grupe, jigniți de Anca Alexandrescu: „Aveți pensii de 8.000 lei și mașini Mercedes”

Tensiunile dintre pensionarii care au muncit în condiții grele și reprezentanți ai clasei politice au reapărut în prim-plan, după ce declarațiile Ancăi Alexandrescu – făcute într-o emisiune televizată cu un an în urmă – au fost readuse în discuție de foști mineri, siderurgiști și lucrători din sectoare încadrate în condiții speciale / grupe de muncă.

Pensionarii se simt profund nedreptățiți, iar mulți dintre ei susțin că afirmațiile realizatoarei și candidatei la Primăria Capitalei reprezintă „o insultă adăugată unei vieți de sacrificii”.

Pensionarii cu grupe, umiliți de Anca Alexandrescu: „Nu meritați pensii de 8000 lei. Sunt împotriva pomenilor”

În emisiunea respectivă, Alexandrescu a avut un discurs revoltător la adresa pensionarilor din minerit și care au muncit în condiții speciale.

„Din banii aceia suplimentari pe care îi primiți mulți, toți pensionarii trebuie să știe, dumneavoastră aveți pensii de 8000 lei. Acei bani vin tot din taxele și impozitele noastre. 

Doi. Ei nu au contribuit suplimentar și nu vreau să îmi aduc aminte de momentul Mineriadei pentru că dacă vreți putem discuta despre acești termeni. 

Citește și: Ce au muncit pensionarii care vor primi o creștere cu 50% a punctajelor la pensie? Instanța a decis

Nu puteți acum să transformați această poveste într-una în care să veniți în fața publicului cu Mercedes și BMW-uri pe stradă, din cârciumă. 

Cred și eu, când ai pensie 8000 lei. Să veniți să spuneți apoi că luați de la noi să dați la cei cu pensii mici? Eu sunt împotriva pomenilor electorale”, spunea Alexandreasca în urma cu an când a intrat în vigoare Legea 360/2023.

Anca Alexandrescu mai spune o minciună: „pensionarii care au muncit în condiții speciale nu au contribuit suplimentar.”

Newsweek a demontat această minciună arătând că 

unii pensionari au plătit o sumă mai mare la CAS, în funcție de condițiile în care au muncit.

Citește și: Pensionarii cu pensie mai mică de 3.000 lei primesc o nouă gratuitate. La ce folosește beneficiul

Până în anul 2001, plata la CAS s-a făcut astfel:

Între 1992 și 1999

CAS a fost de 35% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa I de muncă

CAS a fost de 30% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa a II-a de muncă

CAS a fost de 25% asupra câştigului brut realizat de celelalte categorii de salariaţi/

Între 1999 și 2001

CAS a fost de 35% pentru condiţii normale de muncă, din care 23,33% angajator şi 11,67% angajat.

CAS a fost de 40% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 26,67% angajator şi 13,33% angajat

CAS a fost 45% pentru condiţii speciale de muncă, din care 30% angajator şi 15% angajat.

Citește și: EXCLUSIV Casa de Pensii spune dacă are bani pentru Mica Recalculare. E nevoie de 300.000.000 €

Specialiștii în pensii spun că „perioadele suplimentare la vechimea în muncă au fost încadrate ca stagiu de cotizare în condiţii normale, ori stagiile de cotizare realizate în condiţii normale  sunt întotdeauna stagii contributive, în sistemul public de pensii regula fiind contributivitatea”. 

Pensionarii cu grupe de muncă își caută dreptatea în instanță

Dincolo de polemicile televizate, situația concretă a pensionarilor care au lucrat zeci de ani în condiții speciale este una dramatică. Mii dintre ei au constatat, după marea recalculare, că nu primesc niciun leu în plus, deși au sperat că noua lege le va recunoaște efortul și riscurile la care au fost expuși în subteran, în siderurgie, în rafinării sau în zone toxice.

În timp ce declarațiile politice se rostogolesc în spațiul public, în tribunale se desfășoară un fenomen fără precedent: peste 16.000 de procese între pensionari și Casa Națională de Pensii, la care se adaugă alte mii de dosare trimise la Curtea Constituțională pentru clarificări privind aplicarea legii.

Judecătorii sunt suprasolicitați, iar specialiștii vorbesc despre un „blocaj legislativ total”. Dovada în textul de mai jos:

Citește și: EXCLUSIV Casa de Pensii recunoaște că are 17.865 de procese cu pensionarii. Pentru ce se judecă?

Tribunalele cer CCR-ului să explice dacă anumite articole din legislația pensiilor sunt sau nu constituționale, în special cele care privesc definirea perioadelor suplimentare pentru condiții speciale ca fiind „necontributive”.

Această schimbare este cea care îi lovește cel mai dur pe foștii muncitori din grupele de muncă.

1,5 milioane de pensionari cu creșteri aproape inexistente

Un număr uriaș – aproape 1.500.000 de pensionari – se află în situația în care au primit fie sume foarte mici la recalculare (sub 500 de lei), fie nimic.

Majoritatea sunt oameni care au muncit ani buni în condiții speciale, dar care, în baza noii legi, nu primesc puncte de stabilitate pentru sporurile de grupă, deoarece anii suplimentari rezultați din încadrarea în condiții speciale au fost transformați în perioade necontributive.

Cu alte cuvinte, sacrificiul lor – orele petrecute în praf de cărbune, gaz, noxe, temperaturi extreme, radiații sau în subteran – este contabilizat de legislația actuală la fel ca perioada de armată sau șomaj, adică perioade ce nu generează puncte suplimentare.

Citește și: 84 de pensionari au cerut azi dreptate judecătorilor CCR care au pensii speciale de 10.000€. Ce li s-a răspuns

Cum au rămas pensionarii fără bani la pensie?

Noua formulă, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, a fost promovată ca o „corectare a inechităților”. În realitate, pentru o parte importantă a pensionarilor, schimbarea s-a transformat într-o nouă lovitură.

Formula este următoarea:

VPR (valoarea punctului de referință) x numărul total de puncte
VPR = 81 lei

Punctele sunt formate din:

• puncte de contributivitate

• puncte de stabilitate

• puncte pentru perioade asimilate

Perioadele asimilate (armată, șomaj, facultate, creștere copil) aduc câte 0,25 puncte/an.

Punctele de stabilitate se acordă astfel:

• 0,50 puncte/an pentru anii între 26 și 30 de muncă

• 0,75 puncte/an pentru anii între 31 și 35

• 1 punct/an pentru fiecare an peste 35 ani vechime

Problema majoră: sporul de grupă NU primește puncte de stabilitate, deși pentru mulți muncitori acesta reprezintă 5, 10 sau chiar 12 ani de vechime recunoscută.

Dacă legea ar fi tratat acești ani ca vechime reală, pensionarii ar fi primit puncte de stabilitate și, implicit, o pensie mai mare. Dar, fiind considerați necontributivi, aceștia nu aduc niciun beneficiu financiar.

Aplicând formula matematică din lege, circa 800.000 de pensii ar fi trebuit să scadă. Pentru a evita un șoc social major, legiuitorul a introdus clauza conform căreia „nicio pensie nu poate scădea”.

Practic, statul a înghețat pensiile aflate în plată, dar acești pensionari nu vor primi creșteri pentru mulți ani de acum înainte, nici la următoarele indexări.