80 de ani de la ultimatumul sovietic, aproape 75% din români vor unirea cu Republica Moldova

DE Mircea Marian | Actualizat: 26.06.2020 - 12:09
Ministrul sovietic de externe Viaceslav Molotov semnând Pactul Molotov-Ribbentrop. În spatele său, în picioare, la stânga, se află ministrul german de externe Joachim von Ribbentrop și, în dreapta, premierul sovietic Iosif Visarionovici Stalin

La 80 de ani de la ultimatumul sovietic care a obligat România să cedeze URSS-ului Basarabia și nordul Bucovinei, un sondaj INSCOP arată că este în creștere numărul cetățenilor români care vor unirea cu Republica Moldova.

SHARE

Potrivit unui sondaj INSCOP, publicat la 24 iunie, 73,7% din cei chestionați susțin unirea cu Republica Moldova, 22,7% nu o doresc, iar 3,7% nu știu ce să răspundă.

În septembrie 2019, doar 68% din repondeții la un sondaj INSCOP sprijineau un astfel de pas. 

Din datele INSCOP, acum, unirea este susținută de doar 67% din cei cu venituri peste 3.000 de lei, dar înregistrează un sprijin puternic, de 78%, între cei care au venituri între 1.000 și 3.000 de lei. 

În Vestul României, 85% din cei chestionați de INSCOP vor unirea (cel mai puternic sprijin regional), cea mai slabă susținere fiind în Nord Vest, de doar 59%. În regiunea București Ilfov, 72% din cei chestionați vor unificarea cu Republica Moldova. 

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research (www.inscop.ro) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS – www.larics.ro) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI – www.ispri.ro).

Analiza datelor a fost realizată de INSCOP Research în colaborale cu think-tank-ul STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro).

− Datele au fost culese în perioada 25 mai - 5 iunie 2020
− Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului
− Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1050 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
− Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

26 iunie 1940, ora 22.00: URSS cere Basarabia și nordul Bucovinei

La 26 iunie 1940, la ora 22.00, Comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică. Reprezentantul României a fost invitat la sediul Comisariatului Afacerilor Străine, unde, fără nici o explicație, i-a fost înmânată nota ultimativă adresată României. 

În ultimatum se afirma: “Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către URSS a acelei părți a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate de Ucraina sovietică prin comunitatea sorții istorice cât și prin comunitatea de limbă și compoziție națională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părții de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS-ului și populației Basarabiei prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul URSS propune Guvernului Regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii sovietice Basarabia;
2. Să transmită Uniunii sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată.
Guvernul sovietic își exprimă speranța că Guvernul român va primi propunerile de față ale URSS și că aceasta va da posibilitatea a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre URSS și România.
Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent“. 

Al doilea ultimatum sovietic din 27 iunie a cerut evacuarea administrației și armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei în patru zile.

A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după ce primise și sfaturi din partea Germaniei și Italiei, a acceptat să se supună condițiilor sovietice.

Decizia de acceptare a ultimatului sovietic și de executare a unei „retrageri” (s-a evitat folosirea cuvântului „cedare”) din Basarabia și nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -